joi, 23 februarie 2017

Prea mult zahar duce la risc crescut de boli cardiovasculare

Cum a dat vina industria zaharului pe grasimi

Un articol din New York Times despre cum a dat vina industria zaharului pe grasimi in privinta ingrasarii, obezitatii si bolilor asociate cu aceste conditii.

Grasimile sunt sanatoase, industria zaharului a falsificat date

Industria zaharului a platit oameni de stiinta in anii 1960 pentru a reduce legatura dintre zahar si bolile de inima si sa arunce vina pe grasimile saturate, arata documente abia eliberate publicului.
Documentele interne din industria zaharului, descoperite recent de un cercetator de la Universitatea din California si publicate in JAMA Internal Medicine sugereaza ca multe din cercetarile facute privind nutritia si bolile de inima, inclusiv multe din recomandarile nutritionale inca in vigoare, au fost in mare parte alterate de industria zaharului.
"Au putut abate discutiile despre zahar timp de decenii", spune Stanton Glantz un profesor de medicina la Universitatea din California. si autorul articolului din JAMA Internal Medicine. 
Documentele arata ca un grup de comert numit "Sugar Research Foundation", cunoscut astazi ca "Sugar Association", a platit 3 cercetatori de la Harvard echivalentul a 50,000 $ in banii de astazi pentru a publica in 1967 un document despre cercetarile privind zaharul, grasimile si bolile de inima. Studiile folosite erau alese de cei din grupul asociat cu industria zaharului si acel articol, publicat in prestigioasa publicatie "New England Journal of Medicine", a diminuat legatura dintre zahar si bolile de inima si a ponegrit rolul grasimilor saturate in aceasta problema.
Chiar daca aceste documente arata ca datele au fost influentate acum 50 de ani, rapoarte mai recente arata ca industria alimentara (toate ramurile sale, nu numai cea a zaharului) a continuat sa influenteze stiinta nutritiei.
In 2015 un articol tot din New York Times a aratat ca, Coca-Cola, una din cele mai mari companii producatoare de bauturi cu zahar, a investit milioane de dolari in cercetari care sa demonstreze ca nu exista legatura intre obezitate si bauturile dulci. In iulie anul trecut (2016) The Associated Press - cea mai veche si prestigioasa asociatie de stiri din lume - a raportat ca producatorii de bomboane finantau studii care sa arate cum copiii care mancau bomboane cantareau mai putin decat cei care nu consumau.
Cercetatorii de la Harvard si reprezentatii companiilor din industria zaharului, care au colaborat pentru publicarea studiilor, nu mai activeaza in domeniile lor. Unul din cercetatorii platiti a fost Mark Hegsted, care a si devenit seful Departamentului de Agricultura S.U.A., si in 1977 a ajutat la trasarea recomandarilor nutritionale date de guvernul federal. Altul a fost doctorul Fredrick J. Stare, seful departamentului de nutritie de la Harvard.
Intr-un raspuns la raportul din JAMA, Asociatia Zaharului aspus ca in 1967 legislatia nu obliga sa se spuna sursa finantarilor studiilor stiintifice. Abia in 1984 s-a inceput sa se ceara si astfel de informatii.
In acelasi raspuns al Asoicatiei Zaharului se spune ca "industria zaharului ar fi trebuit sa aibe o transparenta mai mare in privinta activitatilor de cercetare". Dar mai spun ca aceste cercetari au fost importante si informative in dezbaterile stiintifice. Declaratia celor de la Asociatia Zaharului se termina spunand ca deceniile de cercetare au concluzionat ca "zaharul nu joaca un rol unic in bolile de inima".
Aceste informatii sunt importante pentru ca dezbaterea asupra efectelor nocive relative ale zaharului si grasimilor saturate continua si astazi, spune doctorul Glantz. Decenii intregi oficialii americani au incurajat populatia sa reduca consumul de grasimi, ceea ce a dus la diete sarace in grasimi si bogate in zahar, unii experti spunand ca tocmai aceasta schimbare a alimentat epidemia de obezitate
"A fost un lucru foarte inteligent ceea ce au facut cei din industria zaharului, pentru ca jurnalele stiintifice - mai ales publicate in surse de incredere, tind sa modeleze intreaga discutie stiinfitica", spune acelasi doctor Glantz. 
Dr. Hegsted, unul din cercetatorii platiti de industria zaharului, si-a folosit cercetarile pentru a influenta decizii guvernamentale in privinta recomandarilor nutritionale, decizii care spuneau ca grasimile saturate provoaca boli de inima, iar zaharul era legat mai ales de calorii goale si carii dentare. Si in zilele noastre majoritatea organelor de sanatate publica au aceleasi recomandari nutritionale, care au ca piatra de capatai evitarea grasimilor saturate, desi in ultimii ani "American Heart Association"si "World Health Organization", plus alte autoritati in domeniu au inceput sa avertizeze ca prea mult zahar duce la risc crescut de boli cardiovasculare.
Marion Nestle, profesor in nutritie si studii asupra alimentelor si sanatate publica la Universitatea din New York a scris un editorial in care spunea ca documentele descoperite arata clar cum industria zaharului a finantat cercetari cu singurul scop de a exonera zaharul ca factor de risc in bolile de inima. 
Dr. Walter Willett, presedintele departamentului de nutritie de la Harvard T. H. Chan School of Public Health a spus ca regulile privind conflictul de interese in domeniul academic s-au schimba mult din 1967 si ca acele cercetari ar trebui sa ne reaminteasca de ce studiile trebuie finantate din fonduri publice in loc de fonduri private.
Dr. Willett mai spune ca cercetatorii au la dispozitie date limitate pentru evaluarea corecta a riscurilor zaharului si grasimilor. "Avand la dispozitie datele certe din zilele noastre, am aratat cum carbohidratii rafinati si in special bauturile indulcite sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare, dar si ca tipul de grasimi pe care le mananci este important". 
Documentele publicate in JAMA arata ca in 1964, John Hickson, un director din industria zaharului, a discutat un plan cu alte persoane importante din aceasta industrie pentru a schimba opinia publica "prin cercetari, informatii si programe legislative".
La acea vreme, unele studii incepusera sa descopere legatura dintre dietele bogate in zahar si nivelele mari de boli coronariene din S.U.A.. In acelasi timp alti cercetatori, inclusiv fiziologistul Ancel Keys, investigau o teorie conform careia grasimile saturate si colesterolul din alimente prezinta cele mai mari riscuri pentru inima. 
Hickson a propus contracararea informatiilor alarmante despre zahar cu cercetari finantate din findurile lor. "Ca sa putem publica datele si sa ne respingem detractorii", a scris acesta.
In 1965, Hickson a recrutat cercetatorii de la Harvard pentru a scrie o recenzie care sa demaste studiile anti-zahar. I-a platit in total 6500 $, echivalentul a 49000 $ in banii de astazi. Hickson a ales ce lucrari stiintifice trebuie acestia sa combata si a spus clar ca doreste ca rezultatele sa favorizeze zaharul.
In timpul prepararii lucrarilor care sa sustina zaharul, cercetatorii s-au consultat cu Hickson si acesta trebuia sa isi dea aprobarea asupra a ceea ce scriau. Astfel cercetatorii au respins datele care asociau zaharul si bolile de inima si au spus ca grasimile saturate au un impact mai mare. 
Dupa publicarea recenziei favorabile zaharului, dezbaterile privind zaharul si bolile de inima au incetat aproape complet, si dietele sarace in grasimi au venit la putere, spune Dr. Glantz. "Dupa standardele actuale, au avut un comportament foarte precar", spune acesta.

Referinte

  1. Anahad O’connor. How the Sugar Industry Shifted Blame to Fat. nytimes.com, SEPT. 12, 2016
  2. Cristin E. Kearns, Laura A. Schmidt, Stanton A. Glantz. Sugar Industry and Coronary Heart Disease Research
  3. A Historical Analysis of Internal Industry Documents. JAMA Intern Med. 2016;176(11):1680-1685. doi: 10.1001/jamainternmed.2016.5394.
  4. McGandy RB, Hegsted DM, Stare FJ. Dietary fats, carbohydrates and atherosclerotic vascular disease. N Engl J Med. 1967 Aug 3;277(5):245-7 concl. 
  5. Anahad O’connor. Coca-Cola Funds Scientists Who Shift Blame for Obesity Away From Bad Diets. nytimes.com, AUGUST 9, 2015 5:25 PM.
  6. Marion Nestle, Food Industry Funding of Nutrition Research The Relevance of History for Current Debates. JAMA Intern Med. 2016;176(11):1685-1686. doi: 10.1001/jamainternmed.2016.5400.
  7. Sursa> http://www.steroizi.ro/sanatate/cum-a-dat-vina-industria-zaharului-pe-grasimi/

duminică, 22 ianuarie 2017

O altă piramidă a nevoilor umane

remarcabil
Pentru că omenirea a tot evoluat – cultural, tehnologic, profesional, material… – ar fi cazul să ne gândim puțin și la evoluția interioară. Doar atunci dezvoltarea personală e una complexă și aducătoare de beneficii pe toate planurile.

Întâi, Maslow a creat piramida nevoilor umane. Apoi, Graves a identificat lucrurile un pic și mai bine, pe nivelurile definite de el. Maslow a revenit după mulți ani și a făcut upgrade propriei piramide. Graves anunțase încă din anii ’50 că această „piramidă” sau scală a nevoilor umane se va tot schimba, va evolua, omul va pune înaintea tuturor nevoi care, cu mulți ani în urmă, nici nu existau în viața cuiva.
Nu poți evolua social, tehnologic, practic, dacă nu evoluezi și spiritual. Iar spiritul e ceva dincolo de biserică și de religii. E acea stare interioară care-ți permite să fii curios, să descoperi, să fii liber în orice împrejurare, să ierți, să mulțumești, să iubești, să te schimbi, să te bucuri, să alegi Tu pentru Tine, știind că nimeni altcineva nu o poate face în locul tău.
Academicianul român Solomon Marcus, matematician, lingvist, filosof, specialist în educație și istoria științei, are o listă cu cele mai importante 10 nevoi umane, despre care spune că își au originile în copilărie. „Acestea ar trebui să facă obiectul educației și învățării, la toate vârstele”, afirmă Solomon Marcus.
Care sunt? Iată-le! Am citat mai jos fragmente din textul scris chiar de venerabilul academician, ajuns la 90 de ani de viață. Citește-le și întreabă-te câte ceva despre ce simți în legătură cu fiecare din ele. Observă ce răspunsuri vin, chiar dacă nu sunt întotdeauna cele pe care le așteptai.
1.Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar. Macar o data pe zi savureaza faptul ca respiri ; ca privesti cerul si pamantul ; ca te misti ; traieste-le ca mari evenimente. Bucura-te ca ai schimbat un zambet cu un copil care a trecut pe langa tine. Toate acestea sa-ti fie suficiente pentru a simti ca viata are un sens, ca merita sa fie traita, ca este un dar pentru care cei care te-au adus pe lume si te-au crescut au dreptul la iubirea si recunostinta ta.
2.Nevoia de împrospătare. Problema este de a reduce rutina la minimul necesar, de a nu deveni sclavul ei, cum se intampla din pacate frecvent. Asa cum avem grija zilnic sa ne improspatam corpul prin odihna, prin miscare si prin folosirea apei si sapunului, avem nevoie si de o improspatare a mintii, a simturilor, a sufletului nostru.
3.Nevoia de întrebare și de mirare. De prea multe ori, scoala, in loc sa intretina si sa dezvolte aceasta nevoie, o anihileaza. Dar daca nu ne mentinem starea de curiozitate, de mirare, de dorinta de a intelege lumea, nu doar de a o inregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea si natura ignorantei noastre.
4.Nevoia de îndoială și de suspiciune. Educatorii, profesorii ar trebui sa fie primii care sa recomande, sa stimuleze aceasta atitudine la elevi, la studenti, sa le spuna acestora: « Cel mai clar semn de respect pe care mi-l puteti arata este sa-mi acordati atentie, dar sa nu acceptati nimic din ceea ce va spun inainte ca spiritul vostru critic sa va asigure de adevarul si de interesul spuselor mele ; daca nu ma intelegeti, sa nu ma lasati sa trec mai departe, sa-mi cereti sa fiu mai clar; daca vi se pare ca nu am dreptate, sa va manifestati argumentat dezacordul ». O atitudine similara se cuvine a fi adoptata fata de litera tiparita, din manuale sau din orice alt loc. Omul de la catedra nu trebuie sa pozeze intr-un a toate stiutor, este normal ca uneori sa le spuna celor pe care-i instruieste : « nu stiu », « nu inteleg nici eu» ; iar atunci cand cineva din banca ii corecteaza o scapare, o greseala, sa-i multumeasca pentru atentia acordata.
5.Nevoia de greșeală și de eșec. Auzim mereu : « cine a gresit, sa plateasca ». Dar exemplul copilului care cade inainte de a invata sa se tina pe picioare si niciun parinte normal nu se gandeste sa-l pedepseasca pentru acest esec trebuie sa ne stea mereu in fata.
6.Nevoia de joc. Gasesti ceva ca o banuiala, o intuitie, o extrapolare a unor observatii empirice. Dar ai nevoie de o confirmare mai convingatoare. Asa se intampla, de exemplu, ca in matematica multe teoreme sunt ‘gasite’ mult inainte de a fi demonstrate ; cazul teoremei lui Pitagora, gasita empiric mult inainte de Pitagora.
7.Nevoia de identitate. Aici se afla o provocare majora, dramatica, si o sansa de a da vietii noastre o motivatie superioara. Direct implicate sunt toate celelalte 9 nevoi pe care le discutam. Biologic, avem o identitate individuala, prin faptul ca fiecare fiinta vietuitoare de pe aceasta planeta are un ADN specific. Dar tensiunile existente intre diferite identitati ale fiecarei persoane si intre identitatile unor persoane diferite sunt, in ultima instanta, la radacina multor conflicte si razboaie. Posibiltatea unei dezvoltari armonioase a identitatilor ramane deocamdata doar un proiect.
8.Nevoia de omenesc și de omenie. Nevoia de a fi bun, generos, de a darui, de a-i contamina pe altii de bucuria vietii. De a adopta in comportamentul tau prezumtia de solidaritate cu ceilalti oameni. Copiii care se formeaza in acest fel (iar internetul ar putea avea aici un rol esential) vor putea fi mai greu antrenati in razboaie de tot felul.
9.Nevoia de cultură. Nu cumva eliberam pe banda rulanta diplome de diverse grade, fara acoperire culturala ? Si daca nu au acoperire culturala, ce sunt posesorii acestor diplome altceva decat, in cel mai bun caz, furnizori de servicii ? Si daca nu prea au nevoi culturale, ce motivatie mai profunda pot da  vietii lor ? Cohorte de oameni, unii cu o stare de prosperitate materiala, au totusi un statut de sclavi culturali. Sa nu-ti fie mila de ei ?  Sa nu-i compatimesti ? Nu cumva se afla aici sursa principala a derapajelor de ordin civic, moral, juridic, a violentei verbale, psihice, fizice ?   Care este nivelul de cultura al celor ce ne conduc, ce repere umane au ei ? Ce anume da un sens vietii lor ?
10.Nevoia de transcendență. Ne aflam aici la modul superior, de cea mai inalta complexitate, pe care o poate capata nevoia de a da un sens vietii.  Etimologic, „trans” inseamna dincolo, iar verbul latinesc ce i se alatura s-ar traduce prin „a te catara”. Obiceiul copiilor de a se catara in copaci, pe garduri, pe stalpi exprima nevoia, tentatia de a se inalta, de a se departa de sol. Asa incepe transcendenta. Sa treci dincolo de limitele, de cadrul ce ti-au fost impuse prin nastere, sa nu ramai sclavul perceptiei senzoriale si empirice, sa incerci sa le depasesti.
https://drstoica.wordpress.com/2015/03/06/o-alta-piramida-a-nevoilor-umane/

PIRAMIDA NEVOILOR

Imagine similară


„Piramida nevoilor a fost conceputa de Abraham Maslow – psiholog umanist american. Este cunoscut ast?zi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane”
Maslow a vrut sa inteleaga ce ii motiveaza pe oameni. El a considerat ca oamenii poseda un set de sisteme de motivatie care nu sunt in relatie cu recompensele sau dorintele inconstiente.
In 1943 Maslow a afirmat ca oamenii sunt motivati in momentul in care trebuie sa isi indeplineasca anumite nevoi.Cand o nevoie este indeplinita, persoana va trece la urmatoarea nevoie si va incerca sa o indeplineasca, la randul ei.
Cea mai raspandita versiune a Piramidei lui Maslow este cea care include cinci trepte de nevoi.

Piramida lui Maslow
Acest model in cinci trepte poate fi impartit in nevoi de baza (primare) – primele patru trepte si nevoi de dezvoltare – ultima treapta, cea a auto-realizarii.
Nevoile de baza motiveaza oamenii atunci cand nu sunt satisfacuteDe asemenea, necesitatea de a satisface acest tip de nevoi va creste proportional cu durata in care nu a fost indeplinita respectiva nevoie.
De exemplu, cu cat mai multa vreme va sta o persoana fara mancare, cu atat mai flamanda va deveni.
Din punctul de vedere al lui Maslow, o persoana trebuie sa isi satisfaca nevoile de pe o treapta pentru a trece la treapta superioara. Odata ce nevoile de la un anumit nivel au fost satisfacute rezonabil, se poate trece la urmatorul nivel. Iar nevoia de auto-realizare nu va exista pana cand cele patru trepte de nevoi de baza nu vor fi indeplinite satisfacator.
ORICE PERSOANA ESTE CAPABILA SA AJUNGA IN VARFUL PIRAMIDEI. Din pacate, de multe ori progresul este intrerupt de esecul in a indeplini nevoi de baza. Experientele de viata, printre care putem exemplifica divortul sau pierderea slujbei, pot cauza fluctuatii puternice intre treptele acestei ierarhii.
Desi toate nevoile primare sunt instinctive, nu sunt toate la fel de puternice; nevoile primare sunt comune tuturor fiintelor vii, sunt foarte puternice si sunt inscrise in codul genetic al tuturor speciilor pentru a asigura supravietuirea. In momentul in care individul isi satisface nevoile fiziologice, se poate concentra pe siguranta si securitate personala si pe siguranta si securitatea copiilor.
Nevoia de iubire si apartenenta includ nevoia de a socializa (prieteni), de familie, de apartenenta la un grup sau de implicare intr-o relatie de prietenie profunda.
Nevoia de stima cuprinde atat recunoasterea venita de la persoanele din jur, cat si increderea in propriile forte. In acest sens, persoana va fi preocupata de statutul social, dat de o serie de factori care variaza in functie de cultura sociala si personala: loc de munca, educatie, avere – cumulul tuturor celorlalte nevoi indeplinite. http://workshop-revival.ro/piramida-nevoilor-trebuintelor-a-maslow/

De ce sa nu te stresezi?

Imagine similară

Metode de combatere a stresului

Imagine similară

Imagine similară

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru persoana respectiva (Baban, 1998).
Dictionarul de psihologie sociala defineste termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme.
Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ceea ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat (Roesch si colab., 2002). Diferentele individuale in ceea ce priveste raspunsul la stres sunt datorate atat componentei genetice, cat si experientelor de viata diferite.

Despre stres, de ce apare, cum reactionam

Intelegerea felului in care raspundem la stres este esentiala pentru implementarea tehnicilor de management al stresului. Exista, bineinteles, mai multe perspective prin care poate fi abordat conceptul de stres.
Din perspectiva neurofiziologica (triada formata din sistemul nervos autonom, sistemul endocrin si sistemul imunitar – Cacioppo, 1994), stresul poate fi considerat o constanta a existentei umane, din perioada prenatala si pana la sfarsitul vietii noastre.

Creierul este programat sa perceapa toate experientele, sa le catalogheze pe fiecare ca fiind negativa (periculoasa), neutra sau pozitiva si, apoi, sa reactioneze corespunzator.

Exprimarea furiei, agresivitatea verbala sau fizica sunt cateva exemple ale reactiei de lupta, in vreme ce izolarea sociala, vizionarea excesiva a televizorului, dependenta de substante sau de jocuri (de noroc, pe internet etc.) reprezinta cateva exemple de reactii de „fuga”. Ulterior, a fost descrisa si o a treia reactie, cea de „inghetare”, caracterizata prin lipsa reactiilor fizice sau psihice, sentimentul de neajutorare, de neputinta, simptome depresive.
Daca situatia nu se rezolva prin “lupta sau fugi”, individul ramane in continuare expus la agentii stresori, iar, cu timpul, apar tulburari emotionale, neliniste, solicitari mari fizice si psihice permanente care, in cele din urma, produc boli (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc.).
Atunci cand suntem supusi solicitarilor externe, organismul secreta asa-numitii „hormoni de stres” pentru a le putea face fata cu succes. Problemele apar atunci cand aceste substante persista mai mult tip in sange (expunere prelungita la stres); pot aparea leziuni ale vaselor de sange, afectiuni ale rinichilor si chiar moarte; imbatranirea celulara este accelerata, iar imunitatea scade, astfel incat creste riscul aparitiei bolilor somatice sau psihice.
Din perspectiva psihologica, stresul este definit ca fiind “o relatie particulara intre persoana si mediu, in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si ameninta starea sa de bine, evaluare ce determina declansarea unor procese de coping, respectiv raspunsuri cognitive, afective si comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si Folkman, 1984, p. 19).
Conform lui Lazarus, exista doua tipuri de evaluari:
Evaluarea primara – evaluarea situatiei in functie de semnificatia pentru confortul persoanei. In urma acestei evaluari, situatia poate fi catalogata ca fiind amenintatoare, ca fiind o dauna deja produsa (nu mai poate fi prevenita sau modificata) sau o provocare pentru individ.
Evaluarea secundara - evaluarea resurselor personale de a raspunde solicitarilor aduse de situatia respectiva.
Evaluarea primara si secundara nu trebuie intelese ca desfasurandu-se secvential, ci ca un proces continuu, ca o “cascada de evaluari si reevaluari” (Miclea, 1995).

A. Factori de stres

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului. Exista o serie de factori de stres / potentiali factori stresori:
• boala fizica sau psihica,
• abuz fizic, emotional sau sexual,
• situatie financiara precara,
• probleme la locul de munca: supraincarcarea muncii, conditii proaste de lucru, lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu sefii, responsabilitate prea mare, schimbari organizationale, schimbarea locului de munca,
• familia – probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie, alcoolismul,
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,
• dezastre naturale (cutremure, inundatii) sau atacuri teroriste, razboaie civile,
• propria persoana – lipsa de incredere, nemultumire fata de aspectul fizic, deciziile luate de-a lungul vietii etc.

Organismul uman scaneaza si evalueaza in permanenta mediul extern si intern si raspunde, in consecinta, acestor evaluari.
Evenimentul sau situatia (real/imaginar, extern/intern) pot fi percepute ca fiind:

• ceva neutru, lipsit de interes si irelevant pentru organism;
• ceva pozitiv, benefic;
• ceva negativ, amenintator sau periculos.

B. Resurse personale de a face fata la factorii de stres (stil de gandire si interpretare)

Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitiva, emotionala si comportamentala de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe, care depasesc capacitatea de raspuns automata a organismului.
Adaptarea la stres implica atat existenta unor resurse reale (intelectuale, emotionale, fizice, sociale etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face fata evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenintatoare (evaluare secundara).
Nu de putine ori, exista o discrepanta intre resursele reale de raspuns si evaluarea acestor resurse (prezenta unor reale resurse care, insa, sunt evaluate de persoana in cauza ca fiind insuficiente), care genereaza de cele mai multe ori starea de stres.

C. Reactii la stres

Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres.
1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar scazut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronica;
2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea capacitatii de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusa; diminuarea creativitatii.
3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie; reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in activitati distractive sau relaxante.
4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesiva pentru anumite activitati; comportamente agresive.
Concluzia: importanta de retinut, este ca stresul (reactiile neplacute) are o dubla determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care interpreteaza situatia (resurse personale, stil de gandire si interpretare). Acest lucru inseamna ca avem o mare influenta asupra propriilor stari de stres, atat in bine, cat si in rau.

Avem responsabilitatea, dar si puterea de a schimba lucrurile.

Imagini pentru imagini stres
1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de suport si comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie etc.);
• anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face mai bine fata (de exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea proiectelor la locul de munca, in preajma unui eveniment important in familie etc.).

2. Constientizarea propriilor reactii la stres
• identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei (precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
• identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga durata (de exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
• identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind evenimentul (izolare, evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, insomnii; randament scazut la scoala sau la munca, probleme de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in rezolvarea de probleme, in luarea de decizii etc.).

3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului
• dezvoltarea asertivitatii;
• dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;
• identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
• invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
• imbunatatirea managementului timpului;
• invatarea unor metode de relaxare.

4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat
• solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
• dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos
• adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• practicarea unor exercitii de relaxare;
• consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;
• cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.

6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata
• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
• stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
• participarea la activitati care dezvolta increderea in sine.

Exemplificare
Stadial si progresiv, se procedeaza in felul urmator:
1. se identifica factorii de stres actuali sau potentiali;
2. se evalueaza resursele personale si caracteristicile generale de a evalua factorii de stres (convingeri centrale, ganduri automate);
3. se identifica reactiile specifice (cum se comporta, se simte persoana);
4. in functie de conditiile specifice identificate, se intervine pe rand sau in acelasi timp, la unul, la doua sau la toate cele trei aspecte.

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/stresul-definitie-cauze-factori-de-stres-si-metode-de-combatere-13763206/

Stresul și depresia, BOLI „LA MODĂ”

Imagini pentru imagini depresie

Simți că „ți s-au înecat corăbiile” și mai toți remarcă faptul că nu mai ești tu? Nimic nu mai e la fel, nimic nu te mai mulțumește? Ce se întâmplă?
Ritmul cotidian alert, nevoile materiale, problemele de tot soiul care nu mai contenesc să se ivească, toate te copleșesc. Dar tu, nu și nu! Nu te dai bătută, nu spui nimănui ce te macină și rămâi „pe baricade”, până când îți epuizezi și ultimii stropi de vlagă. Atunci, te ia valul. E valul distrugător al unor boli „pe val” în zilele noastre: stresul și depresia.
Ianuarie, în alb și negru
Prima lună din an este deja binecunoscută pentru stările depresive pe care le declanșează. Bucuria Sărbătorilor albe se topește sub umbra preocupărilor începutului de an.  Nu orice lipsă de chef înseamnă depresie, însă nici nu trebuie ignorat pesimismul îndelungat. Deși se consideră că depresia e o tristețe extremă, există o mare diferență între depresia clinică și starea de tristețe. Fiecare dintre noi simte tristețe, la un anumit moment dat. Dar nu așa stau lucurile și în cazul depresiei. Când schimbările survenite în comportamentul obișnuit al cuiva sunt majore și agravează viața de zi cu zi, timp de peste 14 zile, abia atunci se poate vorbi despre depresie.
Cine-i vinovat?
Te-ai gândit vreodată că micile ticuri, aparent banale, pot fi semnale prin care organismul te anunță că are nevoie de o pauză, că se simte copleșit de stres? Până și faptul că îți rozi unghiile, că îți simți gura uscată sau că faci mătreață, că îți pică părul, că transpiri mai mult sau că te deranjezi la stomac mai des anunță prezența stresului. Iar acesta, neținut în frâu, duce cu ușurință la depresie. E drept că și predispoziția genetică are un cuvânt greu de spus. Nici transformările hormonale, bolile grave, conflictele sau pierderea celor dragi nu sunt străine de apariția afecțiunilor psihice. Pe de altă parte, obișnuim să dăm vina pe stres, când ne simțim obosiți și lipsiți de vlagă. De fapt, sfârșeala pe care o simțim poate masca boli greu de tratat, precum anemia, dereglările tensiunii arteriale, infecțiile renale, hepatitele și chiar cancerul. De aceea, înainte de a-ți pune singură un diagnostic și a urma tratamente fără temei, mergi la medic mai bine. El va găsi „buba” și va ști încotro să te îndrume, fie că este vorba despre internist, fie de psiholog, psihiatru sau neurolog. Nu e o rușine și nu înseamnă că ai înnebunit, dacă treci prin astfel de stări, așa că nu mai sta pe gânduri și ia legătura cu un specialist!

5 SEMNALE DE ALARMĂ

1. Prea mult somn sau prea puțin? Nu ignora problemele de somn!
2. Ți-ai pierdut interesul și pentru ceea ce-ți făcea plăcere?
3. Te simți nebăgată în seamă, dar „pozezi” într-o persoană fericită?
4. Ai senzația că nimic din ce faci nu e bun?
5. Îți vin în minte gânduri de sinucidere?

PSIHOTERAPIA AJUTĂ

„Potrivit estimărilor făcute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, una din trei persoane va avea, la un moment dat, o tulburare psihică diagnosticabilă, iar depresia va fi, în 2020, a doua boală din lume. De fapt, psihoterapia alături de terapiile tradiţionale conduce la remiterea episodului depresiv şi la prevenirea recăderilor. Practic, valoarea psihoterapiei este dată de efectul de lungă durată în îmbunătăţirea calităţii vieţii”. http://www.libertatea.ro/sanatate/sfaturi/stresul-si-depresia-boli-la-moda-759881

Stresul - cauza principala a bolilor

Zece boli grave provocate de stres și depresie

Iată zece dintre bolile grave care pot fi provocate de depresie, potrivit divahair.ro:
1. Tulburări psihice. Când o persoană este stresată îi este din ce în ce mai greu să se concentreze. Această stare duce la una tipică depresiei: pasivitate, oboseală accentuată, lipsa de interes chiar și pentru lucruri și persoane pe care le iubești, destabilizare emotională, retragere din cercul de cunoștințe, scăderea în greutate. Depresia netratată poate provoca alte tulburări precum: atac de panică, delir, automutilare, dependența de medicamente și alcool. Este vorba despre o reacție în lanț.
2. Boli ale aparatului digestiv. Secreția de cortizol are un nivel crescut la o persoană depresivă, ceea ce provoacă creșterea poftei de mâncare și, implicit, a greutății. Această stare poate duce la creșterea acidului gastric, ceea ce duce la ulcer, litiază biliară, crize biliare, crize de constipație sau diaree.
3. Boli cardiovasculare. Sunt o consecință nelipsită a stresului și depresiei. Dezechilibrul psihic și emoțional influențează activitatea inimii și a vaselor de sânge, ceea ce poate duce la o cantitate scăzută de oxigen spre țesuturi, bătăi tot mai puternice ale inimii, hipertensiune arterială, angină și chiar infarct.
4. Migrene. Depresia, stresul, starea de nervi provoacă migrene, care netratate, duc la oboseală, anxietate, amețeli, care pot provoca un dezechilibru al mișcărilor și gândirii. 
5. Boli de piele. Pielea resimte direct stresul. 60% din cazurile de psoriazis, vitiligo, urticarie, eczeme, dermatite sau acnee apar în urma unor episoade de stres cronic sau depresie.
6. Cancer. Incidența cancerului la sân, de exemplu, este mult mai mare printre femeile care locuiesc sau lucrează în mediu stresant sau poluat. Stresul slăbește sistemul imunitar și provoacă înmulțirea celulelor canceroase.
7. Boli ale sistemului reproducător. Echilibrul hormonal este anulat în episoadele de stres, iar organele sexuale au direct de suferit. Rezultatele sunt alarmante: scade cantitatea de hormoni sexuali, tulburări menstruale, scade libidoul, scade calitatea spermei, duce la lipsa erecției, la ejaculare precoce și chiar la infertilitate. 
8. Diabetul zaharat. Dacă mama este stresată, fătul este supus din timpul vieții intrauterine la diabet zaharat. Când și cum se declanșează depinde de stilul de viață și de grija față de propria persoană.
9. Boli alergice. Alergiile se pot declanșa oricând și mai ales la persoanele stresate, depresive, agitate interior, cu  unstil de viață nesănătos.
10. Alzheimer. După o perioadă lungă de timp în care organismul suferă de stres cronic și depresie, celulele nervoase pot fi distruse. Consecințele sunt pierderea discernământului și a memoriei.
https://www.dcnews.ro/zece-boli-grave-provocate-de-stres-i-depresie_485912.html

luni, 2 ianuarie 2017

Metode Rapide prin care Scapi de Stres, Anxietate sau Depresie

In mod ironic, desi statisticile  la nivel global demonstreaza ca  traim  din ce in ce mai bine, se pare ca in acelasi timp devenim mai nefericiti.


Stresul, depresia sau anxietatea sunt doar cateva dintre "tipurile de venin"   care reusesc sa otraveasca ( si in unele cazuri mai tragice, chiar sa   scurteze )  viata omului modern.
Aceste boli se datoreaza tocmai modernitatii de care beneficiem.

Aceste boli se pot trata sau pot fi prevenite!

Este extrem de simplu sa devii mai fericit/a si mai relaxat/a  incepand chiar de azi, dar pentru asta trebuie sa-ti acorzi macar o bucatica mica de timp in fiecare zi in care sa lucrezi la fericirea ta si iti trebuie putina vointa pentru a transforma metodele de mai jos in obiceiuri.

Citeste si aplica aceste 9 Metode Rapide si Facile daca vrei  scapi de Stres, Anxietate sau Depresie si sa Devii Mai Fericit:

1. Practica sportul in mod regulat.

Studiile  stiintifice  atesta faptul ca exercitiile fizice combat depresia, stresul sau anxietatea.
Si chiar daca nu esti bolnav, sportul va da oricui o stare de bine incredibila.
Efectele pozitive  sunt cu  mult mai spectaculoase daca practici sportul  direct in natura si/sau impreuna cu prietenii.

2.  Actioneaza fara intarziere.

Sa zicem ca esti nevoit/a sa faci o activitate care nu dureaza decat 10 minute, dar pe care nu ai vrea sa o faci sub nicio forma.
Poate ca este vorba de o activitate casnica (sa speli vasele), poate ca trebuie sa vorbesti cu cineva fata de care ai sentimente negative sau poate ca esti nevoit/a  sa faci ceva de care iti este tare frica (spre exemplu sa vorbesti in public sau sa pui mana pe un sarpe).
Nu prea are importanta care este actiunea pe care o ai de facut, faptul ca stii ca pana la urma vei fi nevoit sa faci acel lucru, iti poate  provoca o reactie psihica negativa (stres, depresie, anxietate etc.).
Si cu cat amani mai mult, cu atat mai mult "venin"/neurotransmitatori lasi sa patrunda in mintea si in corpul tau.
Practic, 10 minute daca ai amanat sa faci acel lucru, se dubleaza cantitatea de venin incasata.

3. Elimina multitasking-ul.

Multitasking-ul nu se mai numara printre obiceiurile oamenilor destepti din mai multe motive, dar unul dintre ele este tocmai presiunea inutila la care acest obicei  negativ supune creierul.
Creierul nostru uraste sa lase lucrurile neterminate, iar cu cat incepi mai multe in acelasi timp, cu atat sunt sane mai mari sa lasi ceva neterminat.

4. Fa ordine.

Incepand cu mediul exterior si pana la propria-ti minte, pentru o buna conditie mentala, ordinea este absolut vitala.
Creierul nostru are nevoie de ordine ca sa poata gandi limpede.
Desi este posibil ca de multe ori la nivel constient sa reusim uneori sa ignoram dezordinea, subconstientul o proceseaza intotdeauna si reactioneaza pe masura.
Asa ca pune mana si fa ordine, dar fa-o imediat ce termini acest articol.
Fiecare 10 minute in care amani  inseamna 10 minute de chin inutil.

5. Asigura-te ca iti iei din hrana tot ce ai nevoie.

Pentru a preveni tipul asta de boli, fii atenta/a la deficientele nutrititionale  pe care o alimentatie gresita ti le pot provoca.
In special la cele legate de  vitamina B  sau acizii  grasi Omega 3, elemente indispensabile pentru o buna functionare a creierului.

6. Acorda atentie somnului!

Sunt o gramada de articole si de studii care spun ca starea noastra de spirit este influentata foarte tare de durata somnului ( 6-8 ore este recomandat in general ), dar si de calitatea sa.
Conform acestui studiu recent, se pare ca in timpul somnului, creierul nostru este curatat de toxine.
Deasemene se pare ca asa numitul "power napping" ( click pentru mai multe detalii )  sau somnul de dupa amiaza cum ii spunem noi, are efecte incredibile: imbunatateste memoria, reduce stresul, reda puterea de concentrare, mareste puterea de munca si asa mai departe.
In general sunt recomandate intre 5  si 30 de minute de somn dupa pranz, dar fiecare trebuie sa testeze si sa vada care este durata optima pentru el.
Daca dormi prea mult, risti sa intri intr-un ciclu normal de somn si  sa te trezesti buimac si mai somnoros decat te-ai culcat.

7.  Renunta la stimulente ( droguri ).

Cafea, tigari, energizante, alcool,... toate astea sunt droguri si reprezinta interventii periculoase asupra mintii si corpului nostru.

8. Pune-ti un strajer de nadejde la usa mintii tale.

Este ciudat sa vezi oameni care sunt constienti ca nu este bine sa manaci sau sa bei orice, oameni care isi incuie usile si isi pun alarme, dar care in acelasi timp,  sub pretextul ca "trebuie sa stiu si eu ce se intampla in lume", lasa larga deschisa usa spre mintea lor, fara sa le fie frica de consecinte.
E ciudat pentru ca mintea este cea care conduce totul si de ea ar trebui sa avem cea mai mare grija pentru ca este foarte usor de influentat.
Iar in ziua de azi, majoritatea programelor tv, majoritatea ziarelor si a revistelor nu merita ( din punctul meu de vedere ) un loc in mintea noastra.

9. Invata sa spui NU!

Fericirea nu consta doar in lucrurile pe care le facem, ci si in cele pe care nu le facem.
De multe ori acceptam sa facem diverese lucruri, desi asta ne face nefericiti, doar pentru ca nu stim sau ne este frica/rusine sa refuzam.
Nu vreau sa-ti dau sfaturi cum sa refuzi pentru ca nu cred ca exista o reteta universal valabila, dar iti pot spune ca si asta este tot un obicei si ca orice obicei, la inceput este normal sa-ti vina  greu.

Mai sunt si alte metode in afara de acestea noua si daca ai testat vreuna pe care o consideri demna de mentionat, atunci o astept cu drag.
Si sper sa te numeri printre putinii  norocosi care nu folosesc sfaturile din acest articol pentru a se trata, ci pentru a preveni  tipul asta de probleme. 

De asemenea cred ca te vor ajuta foarte mult si aceste 10 Tipare Mentale Pozitive!

Cu drag,
Paul Melinte
http://paulmelinte.com/scapa-de-stres-anxietate-sau-depresie/