luni, 11 iulie 2016

Alimente cu Omega 3 si Omega 6

Consuma alimente cu Omega 3 si Omega 6 in mod echilibrat si te vei bucura de o digestie sanatoasa. Este important sa pastrezi consumul de alimente cu Omega 3 mai ridicat decat cel cu Omega 6. Cele mai sanatoase alimente ce contin Omega 3 sunt: semintele de in, nucile, sardinele, somonul, boabele de soia, tofu, creveti, varza de Bruxelles, conopida, dovleceii de iarna.

Sursele bune de alimente cu Omega 3 sunt:

– legumele precum napii, varza Collard, spanac, varza Kale, fasole verde, salata romana, dovleceii;
– pestele si fructele de mare: creveti, cod, scoici;
– tofu;
– fructe: capsuni, zmeura;
– intr-o cantitate mica si carnea de vita, ouale si laptele contin grasimi sanatoase; studiile arata ca procentul de Omega 3 depinde de hrana animalelor; cele ce traiesc libere, mananca mai multa verdeata, iar carnea contine implicit mai mult Omega 3.
Si continutul de Omega 3 in carnea de peste depinde de nutritie; daca pestele se hraneste cu alge, plante marine, va depozita mai mult Omega 3 in tesut. De aceea, pestii de crescatorie sunt hraniti cu suplimente de Omega 3, dar tot au un nivel scazut din aceasta grasime in tesut.
Vacile si gainile care au o dieta bogata in Omega 3 vor produce lapte si oua mai bogate in Omega 3. La oua, cantitatea de Omega 3 poate ajunge la 350 mg pentru un ou, iar la laptele de vaca, de 155 mg la aproximativ 227 g de lapte.
Multe alimente imbogatite cu Omega 3 au aparut pe piata, inclusiv margarina tartinabila. Acestea sunt preparate prin adaugarea acizilor grasi in timpul procesului de fabricatie. Totusi, mancarurile naturale sunt o sursa mai buna de Omega 3.
omega-3-si-omega-6

Alimente cu Omega 3 si Omega 6

-80 g seminte de in contin 74, 8 calorii si 3,19 g Omega 3;
– 30 g nuci: 196.2 calorii si 2,72 g Omega 3;
– 90,7 g sardine: 188,7 calorii si 1,46 g Omega 3;
– 113 g somon: 157,6 calorii si 1,32 g Omega 3;
– 200g varza de Bruxelles: 56, 2 calorii, si 0,27 g Omega 3;
– 200 g conopida: 28, 5 calorii, si 0,21 g Omega 3;
– 9,9 g boabe de mustar: 20,3 calorii si 0,15 Omega 3;
– 200 g boabe de soia: 297, 6 calorii si 1,03 Omega 3;
– 113 g tofu: 164, 4 calorii si 0, 66 Omega 3;
– 113 g creveti: 134.9 calorii si 0,34 Omega 3;
– 200 g dovlecei de iarna: 75,8 calorii si 0,19 Omega 3;
– 200g broccoli: 54, 6 calorii si 0.19 Omega 3;
– 113 g peste cod: 96, 4 calorii si 0,19 g Omega 3;
– 200 g varza Collard: 62,7 calorii si 0,18 Omega 3;
– 200g spanac: 41, 4 calorii; si 0,17 Omega 3;
– 200 g dovlecei de vara : 36 calorii si 0,15 Omega 3;
– 200 g zmeura: 64 calorii si 0, 15 g Omega 3;
– 200 g varza Kale: 36,4 calorii si 0,13 g Omega 3;
– 400 g salata romana: 16 calorii si 0,11g Omega 3;
– 200 g fasole verde: 43,8 calorii si 0.11g Omega 3;
-200 g capsuni: 46, 1 calorii si 0,09 g Omega 3;
-200 g napi 28,8 calorii si 0,09 Omega 3;
-14,2 g miso (boabe soia fermentate de o ciuperca): 34,2 calorii si 0,08 Omega 3;
-200 g bok choy (varza chinezeasca): 20,4 calorii si 0,07 g Omega 3;
-200 g praz: 32, 2 calorii si 0, 07 Omega 3;
-100 g busuioc: 4, 9 calorii si 0, 07 Omega 3.
Grasimile Omega 6, cunoscute si ca acid linoleic, se gasesc doar in  mancare, fiind considerate grasimi esentiale. Acestea ajuta la buna functionare a creierului, contribuie la sanatatea sistemului reproductiv, cresterea parului si echilibrul sistemului metabolic.
Grasimile se gasesc in uleiurile vegetale, mai jos cateva exemple:
–    15 ml uleiul de floarea-soarelui  contine 10 g de Omega 6;
–    15 ml ulei de soia contin 7,7 g;
–    15 ml ulei de avocado: 4,4 g;
–    15 ml ulei de canola: 3,3 g;
–    15 ml ulei de seminte de in: 2,1 g;
–    15 ml ulei de palmier: 1,4 g;
–    15 ml ulei de masline: 1,2 g.
Multe seminte si nuci contin Omega 6:
–    25 g nuci sfaramate contin 9 g de Omega 6;
–    25 g seminte de sofranel: 7, 6 g de Omega 6;
–    25 g nuci de Brazilia: 5,3 g Omega 6;
–    25g  seminte de susan : 5, 3 g Omega 6;
–    25 g seminte de doveac si dovlecel: 4, 8 g Omega 6;
–    25 g seminte de dovleac contin 4 g Omega 6;
–    57 g unt de arahide: 3, 5 g Omega 6;
–    pestele contine mai putin de 1 g de Omega 6.

Efectul prepararii si procesarii asupra unor alimente cu Omega 3 si Omega 6:

Acizii grasi Omega 3 sunt sensibili fata de actiunea radicalilor liberi. Legaturile de Omega 3 din mancare pot fi modificate din cauza luminii, oxigenului si caldurii in exces. De aceea, aceste alimente trebuie pastrate in frigider in compartimente separate, indiferent daca sunt produse din sursa animala sau vegetala.
Cum sa echilibrezi consumul de alimente cu Omega 3 si Omega 6:
– consuma mai multe nuci si arahide.
La noi sunt mai populare arahidele, care nu sunt asa concentrate in Omega 3, continand Omega 6.
– alege sa consumi lapte, carne si oua de la animale crescute liber (agricultura bio);
– mananca peste mai mult, in special somon, halibut si sardine.
Un consum excesiv de Omega 6 (grasimi animale, ulei de gatit din porumb, floarea-soarelui, ulei de soia) in comparatie cu Omega 3 compromite absorbtia.
Pentru o mai buna absorbtie a aceastor grasimi, se recomanda si consumul de vitamina E lipsolubila, care se gaseste in: seminte crude de floarea-soarelui, spanac, mangold, napi, sparanghel, boabe de mustar, ardei iuti, ardei grasi, migdale, broccoli si ardei, multe dintre acestea fiind bogate in Omega 3.
Se recomanda sa se consume alimente cu Omega 3 in cazul unor afectiuni si boli precum:
– boli cardio-vasculare;
– hipertensiune;
– colesterol ridicat;
– diabet;
– boala Alzheimer;
– incetinire cognitiva la batranete;
– boala Parkinson;
– scleroza multipla;
– coagularea excesiva a sangelui;
– dezechilibre ale sistemului nervos;
– depresie, inclusiv depresie post-natala;
– simptom premenstrual (se recomanda consumul de seminte de in);
– valuri de caldura (seminte de in);
Se recomanda, de asemenea, la nastere si alaptare.
Sursa: http://diete-sanatoase.ro/alimentatie-si-nutritie/alimente-cu-omega-3-si-omega-6?name=alimente-cu-omega-3-si-omega-6

joi, 7 iulie 2016

Cum ne protejam INIMA???

Zaharul are un rol mai mare in aparitia bolilor de inima decat grasimile saturate

zaharul duce la aparitia bolilor de inima

Bolile de inima sunt principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate. Pana acum doctorii se concentrau pe limitarea aportului de grasimi saturate pentru a preveni bolile de inima. Se pare ca s-au inselat, alta grupa de nutrienti fiind cei care puteau declansa astfel de boli.








Intr-un articol publicat in revista "Progress in Cardiovascular Diseases" cercetatori de la Institutul Inimii Saint Luke si medicii James J. DiNicolantonio, PharmD, and James H. O'Keefe au analizat intrebarea daca atentia actuala a medicilor in privinta bolilor de inima este prost indreptata si s-au intrebat daca zaharul nu are un impact mai mare asupra bolilor de inima decat grasimile saturate.
Teoriile conform carora grasimile saturate duc la cresterea colesterolului si aparitia bolilor coronariene isi au radacinile in anii 1950 si cercetarile facute de un om de stiinta american, Ancel Keys. Teoria sa a fost imbratisata de Asociatia Americana a Inimii si guvernul S.U.A. in anii '60 si '70. Dar in acelasi timp cu cercetarile lui Keys, un fiziologist britanic, John Yudkin, sustinea ca zaharul are o legatura mult mai stransa cu mortalitatea si bolile de inima.
Atat Yudkin cat si Keys si-au sustinut teoriile prin studii observationale, in mare pentru ca oamenii mananca alimente, nu nutrienti izolati din care sunt alcatuite acestea. Sursele alimentare de grasimi saturate sunt deseori si surse de zahar si cei care mananca mult zahar mananca si multe grasimi saturate
Cercetatorii din articolul prezentat aici au evaluat dovezile care leaga grasimile saturate si zaharul de bolile coronariene, tinand cont de stiinta de baza, epidemiologie si studii clinice legate de bolile de inima, incidenta bolilor de inima si mortalitatea cauzata de bolile de inima. Autorii au concluzionat: consumul de zahar, in special cel rafinat, reprezinta un contributor mai mare la bolile de inima decat grasimile saturate.
"Pe cand studiile originale, pe care se bazeaza sfaturile privind sanatatea inimii din zilele noastre au fost in mare parte studii observationale, acum dispunem de informatii noi, care se intind pe jumatate de veac, si avem o intelegere mai buna a felului in care nutritia afecteaza organismul si bolile de inima in special", a spus DiNicolantonio, unul din cercetatorii implicati in crearea articolului de care vorbim.
Aspectele metabolice ale acizilor grasi saturati sunt complexe dar exista cercetari care sugereaza ca anumiti acizi grasi saturati pot aduce beneficii masurabile in privinta profilului lipidc si prevenirii bolilor de inima. De exemplu, unii acizi grasi saturati cresc lipoproteinele cu densitate mare (colesterolul bun, HDL), ceea ce reduce riscul de boli coronariene. 
Eliminarea grasimilor saturate din dieta inseamna aproape intotdeauna inlocuirea lor cu altceva. Cand carbohidrati inlocuiesc grasimile saturate, si in special carbohidrati simplii precum zaharul, efectele asupra colesterolului HDL sunt negative (HDL scade si trigliceridele cresc).
Cum am mai spus, oamenii nu mananca acizi grasi izolati - mananca alimente care au diferiti acizi grasi si alti constituenti alimentari. Consumul ridicat de carnuri procesate poate creste riscul bolilor de inima, dar consumul crescut de grasimi saturate din lactate se pare ca nu prezinta niciun risc, ba chiar poate reduce unele riscuri de boli coronariene.
O dieta bogata in zahar, urmata si doar cateva saptamani, duce la aparitia unor anomalii precum colesterol mare, numar mare de trigliceride, LDL ridicat, LDL oxidat, acid uric crescut, rezistenta la insulina si intoleranta la glucoza, HDL scazut si functionare defectuoasa a trombocitelor din sange. Consecintele unei dieta bogate in zaharuri, in privinta markerilor sanatatii citati mai sus, sunt mult mai severe decat in cazul unei diete bogate in grasimi saturate, care creste LDL (colesterolul rau) dar in acelasi timp creste si HDL (colesterolul bun). 
Fructoza  - de regula sub forma de sucroza (zaharul de masa) sau sirop din porumb bogat in fructoza - adaugata in alimentele procesate si bauturi este cea mai periculoasa forma de zahar pentru sanatate. Consumul regulat duce la rezistenta la leptina un hormon cheie in controlul greutatii si depozitelor de grasime din corp. Supraconsumul de fructoza adaugata aritificial in alimente (nu fructoza care intra in corp prin consumul de fructe) creste fara dubii riscul de obezitate, un factor de risc in bolile de inima. 
Excesul de fructoza poate duce si la aparitia bolii ficatului gras non-alcoolic - una din cele mai raspandite boli in societatea vestica, si un factor independent de risc pentru bolile coronariene. Asocierea dintre boala ficatului gras si bolile de inima este mai puternica decat asocierea dintre bolile de inima si fumat, diabet, hipertensiune, colesterol ridicat sau sindrom metabolic.
Zaharurile care apar natural in fructe si legume nu reprezinta niciun risc pentru sanatate si nu cauzeaza boli de inima. Problema sunt zaharurile rafinate - alimentele ultraprocesate ridicand cele mai mari ingrijorari. Alimentele cu adaos de zahar reprezinta 75% din toate alimentele ambalate si bauturile vandute in S.U.A. si nici noi nu suntem departe. Marea parte a zaharului din aceste alimente este sucroza sau sirop de glucoza-fructoza (denumirea sub care apare la noi siropul de porumb bogat in fructoza). Dintre toate tipurile de zaharuri, acestea doua cresc cel mai mult riscul de boli cardiovasculare.
Dietele bogate in zahar predispun si la diabet. Iar pacientii cu diabet sau pre-diabet prezinta un risc mult mai mare de boli coronariene, in special ingrosarea arterei stangi. 
Alimentele ultraprocesate tind sa fie si surse de grasimi saturate, dar efectele negative ale acestor alimente s-ar putea sa nu aibe de a face cu grasimile saturate continute ci cu zaharul continut si faptul ca nu mai sunt naturale, sunt procesate. Cel mai bun sfat este de a evita alimentele procesate, nu grasimile saturate; evitarea grasimilor saturate indeparteaza oamenii de alimente care nu numai ca nu reprezinta un risc pentru sanatate dar pot ajuta (precum lactatele) sau mai rau, evitarea grasimilor poate duce spre consumul de alimente nocive - produse sarace in grasimi (low-fat), ultraprocesate sau cu cantitati mari de zaharuri ascunse.
"Dupa o analiza minutioasa a dovezilor existente pana in prezent pare adecvat sa recomandam ca sfaturile nutritionale sa se indeparteze de interzicerea grasimilor saturate si sa se concentreze pe reducerea zaharului adaugat in alimente", a spus doctorul DiNicolantonio. "Recomandarile cele mai importante ar trebui sa sustina consumul de alimente integrale si evitarea alimentelor procesate si ultraprocesate" Sursa: http://www.steroizi.ro/sanatate/zaharul-are-un-rol-mai-mare-in-aparitia-bolilor-de-inima-decat-grasimile-saturate/

Referinte

duminică, 3 iulie 2016

Analiza chimică a apelor minerale din comerţ


Analiza chimică a apelor minerale din comerţ: două sortimente depăşesc limita de toxicitate!

– Calitatea apelor minerale (plate sau carbogazoase) depinde de conţinutul reziduului fix, care nu se referă la impurităţi, ci la nivelul de săruri minerale. Cele mai bune sunt apele slab mineralizate sau plate, întrucât pot fi consumate nelimitat.

– Apele puternic mineralizate trebuie consumate doar la recomandarea medicului, întrucât pot provoca probleme renale şi biliare. O analiză a 20 de mărci de apă minerală din comerţ, efectuată de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, vă ajută să alegeţi cele mai bune sortimente.
Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania a realizat in mod independent si impartial analize pe apele minerale disponibile pentru consumatorii din Romania spre consum.
Aceste analize s-au realizat intr-un laborator din Romania, acreditat RENAR pentru analize de indicatori de calitate ai protecţiei mediului din probe de ape, sol, deşeuri, nămoluri, emisii şi imisii în aer. Laboratorul este de asemenea acreditat de catre Ministerul Sanatatii pentru monitorizarea de control a apei potabile.
Au fost selectate de pe piata 20 de marci de ape minerale dupa cum urmeaza:
  •     Bilbor – apa minerala naturala carbogazificata;
  •     Poiana Negri – apa minerala naturala, natural carbogazoasa;
  •     Aqua Carpatica – apa minerala naturala carbogazificata;
  •     Izvorul Minunilor – apa minerala naturala carbogazificata Stana de Vale;
  •     Keia – apa minerala naturala carbogazificata;
  •     Dorna – apa minerala naturala carbogazificata-Poiana Vinului;
  •     San Benedetto – acqua minerale naturale Oligomiinerale-Frizzante;
  •     Carpatina Forte – apa minerala naturala carbogazificata-Izvorul Tosorog;
  •     Roua muntilor – apa minerala naturala carbogazificata sursa S1 si S2 Covasna;
  •     Biborteni Forte – apa minerala naturala carbogazificata sursa Biborteni;
  •     Stanceni – apa minerala naturala carbogazificata  Sursa Stanceni;
  •     Hera – apa minerala naturala carbogazificata  -apa minerala din Muntii Apuseni
  •     Tusnad – apa minerala naturala carbogazificata  Sursa Tusnad Nou;
  •     Bucovina – apa minerala naturala carbogazificata  Sursa F2-Rosu-C7-Secu;
  •     Borsec – apa minerala naturala , natural carbogazoasa;
  •     Buzias – apa minerala naturala carbogazificata- Forte  Sursa F2bis Buzias;
  •     Perla Harghitei – apa minerala naturala imbogatita cu CO2 de la sursa-Sancraieni;
  •     Evian – apa minerala naturala necarbogazoasa (plata) Sursa Evian Spring Loc de origine Evian-les Bains Franta;
  •     Perrier – apa minerala naturala carbogazoasa imbogatita cu CO2 de la sursa Producator Nestle Waters Franta;
  •     Vittel – apa minerala naturala necarbogazoasa (plata) Sursa Bonne Source Franta
 Rezultatele acestor teste au fost dupa cum urmeaza:
  •     Apă oligominerală sau slab mineralizată (are cel mai mic conţinut de reziduu – mai puţin de 500 mg/l; este recomandată pentru hidratarea zilnică) – rezidul fix sub 500 mg/L – Stânceni (441 mg/L), Vittel (419 mg/L), Perrier (370 mg/L), Evian (306 mg/L) şi Hera (98,3 mg/L).
  •     La categoria foarte slab mineralizată – rezidul fix sub 50 mg/L – nu se încadrează nici un sortiment.
  •     Apă puternic mineralizată – rezidul fix peste 1500 mg/L – Perla Harghitei (3330 mg/L), Tuşnad (1760 mg/L) şi Borsec (1510 mg/L)
  •     Sulfatată – conţinut de sulfaţi peste 200 mg/L – nu se încadrează nici un sortiment.
  •     Clorurată – conţinut de cloruri peste 200 mg/L – Tuşnad (284 mg/L)
  •     Calcică – conţinut de calciu peste 150 mg/L – Borsec (341 mg/L), Dorna (276 mg/L), Aqua Carpatica (250 mg/L), Biborţeni (203 mg/L), Tuşnad (201 mg/L), Poiana Negri (195 mg/L), Bilbor (152 mg/L)
  •     Magneziană – conţinut de magneziu peste 50 mg/L – Borsec (83,6 mg/L), Tuşnad (70,2 mg/L) Aqua Carpatica (61 mg/L) şi Biborţeni (59,1 mg/L)
  •     Sodică – conţinut de sodiu peste 200 mg/L – Tuşnad (243 mg/L)
  •     Corespunde pentru regim sărac în sodiu – conţinut de sodiu sub 20 mg/L – Izvorul Minunilor (1,25 mg/L), Hera (1,46 mg/L), Keia (1,46 mg/L), Aqua Carpatica (4,34 mg/L), San Benedetto (5,52 mg/L), Evian (6,35 mg/L), Vittel (6,96 mg/L). Perrier (10,9 mg/L), Carpatina Forte (14,1 mg/L) şi Bucovina (18,2 mg/L).
Pentru indicatorul pH avem unele sortimente care au o aciditate mai mare (pH mai mic de  5 – valoare acceptată ca normală pentru o apă potabilă): Izvorul Minunilor (pH = 4,81), Keia (pH = 4,92) şi Hera (pH = 4,87). Această aciditate se datorează dioxidului de carbon adăugat în exces. „Sub presiunea acidului se comprimă diafragma pe inimă”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

La capitolul toxicitate se remarcă faptul că majoritatea sortimentelor se încadrează în cerinţele Normei tehnice care reglementeaza piata apelor minerale.
Avem însă şi depăşiri :
  • Pentru indicatorul Nitriţi  sortimentul Buziaş este la limită cu o valoare de 0,11 mg/L pentru o concentraţie maximă admisă de 0,1 mg/L. La acest indicator se remarcă valori sub limita metodei pentru majoritatea sortimentelor.
  • Pentru indicatorul Bariu sortimentul Tuşnad prezintă o valoare de 1,69 mg/L când valoarea concentraţiei maxime admise este de 1 mg/L.

Ape sănătoase versus ape toxice
  • Ape plate (<500 mg/l reziduul fix)-recomandate pentru consum nelimitat Hera-98,3 mg/l, Evian-306 mg/l, Perrier-370 mg/l, Vittel-419mg/l, Stânceni-441mg/l
  • Ape puternic mineralizate (>1500mg/l)- trebuie consumate cu preacauţie Perla Harghitei (3330 mg/l), Tuşnad (1760 mg/l), Borsec (1510 mg/l)
  • Ape sodice (> 200 mg/l sodiu) – risc de boli renale şi cardiovasculare Tuşnad (243 mg/l)
  • Ape cu conţinut sărac în sodiu (<20 mg/l) Izvorul Minunilor (1,25mg/l), Hera şi Keia (1,46mg/l), Aqua Carpatica (4,34 mg/l), Evian (6,35 mg)
  • Ape toxice, cu conţinut mare de nitriţi (>0,1 mg/l) – Buziaş (0,11 mg/l)
 http://www.financiarul.ro/analiza-chimica-a-apelor-minerale-din-comert-un-sortiment-depaseste-limita-de-toxicitate/