marți, 26 ianuarie 2016

ARSURILE


Tegumentul este o barieră ce nu permite substanţelor străine, cum ar fi bacteriile, să  pătrundă în organism. De asemenea împiedică pierderea de fluide. Când pielea este afectată, ca atunci când este arsă, nu mai poate să-şi îndeplinească aceste funcţii esenţiale.
                        Profunzimea arsurilor
            Arsurile pot fi clasificate astfel după adâncimea lor:
q  superficiale (gradul I)
q  partiale (gradul II)
q  totale (gradul III)
                        Deşi nu este întotdeauna posibil să se determine gradul exact al unei arsuri, este important de înţeles conceptul.
                        Arsurile superficiale (gradul I) se caracterizează prin piele roşie şi dureroasă. Leziunea este limitată la straturile superficiale ale tegumentului iar pacientul are dureri minore sau moderate. Un exemplu de arsură superficială este arsura solară, ce se vindecă de obicei în aproximativ o săptămână, cu sau fără tratament.
                        Arsurile  parţiale  (gradul  II)  sunt mai profunde, dar nu afectează cele mai profunde straturi tegumentare. Apar vezicule, deşi  acestea nu apar uneori decât după câteva ore. Poate exista pierdere de fluide şi dureri moderate sau chiar severe, deoarece terminaţiile  nervoase sunt lezate. Arsurile de gradul II necesită tratament medical. Se vindecă de obicei în două, trei săptămâni.
                        Arsurile  totale (gradul  III) afectează toate straturile tegumentului. Uneori, sunt afectaţi şi  muschii sau alte ţesuturi subiacente. Durerea lipseşte frecvent deoarece terminaţiile nervoase sunt distruse. Fără protecţia pielii, pacienţii cu arsuri extinse de gradul III pierd cantităţi mari de fluide şi sunt susceptibili la şoc şi infecţii.
            Extensia arsurilor
       regula lui  “nouă”  este  o  metodă  de  deteminare  a  procentului  de  suprafaţă corporală afectată de arsuri. Deşi această regulă este cel mai des folosită de personalul medical autorizat care va raporta spitalului informaţii din prespital, primul ajutor trebuie să poată aproxima extensia arsurilor.
      
            Împărţirea corpului după regula celor nouă. La un adult, capul şi membrele superioare sunt fiecare echivalente cu 9% din totalul suprafeţei corporale. Faţa anterioară şi posterioară a trunchiului şi fiecare picior sunt echivelnte fiecare cu 18% din suprafaţa corporală totală. De exemplu, dacă jumătate din spate şi întreaga mână dreaptă a unui pacient sunt arse, arsura afectează aproximativ 18% din suprafaţa corporală totală. Regula lui nouă se modifică uşor la copiii mici, dar la adulţi este un ghid adecvat.
            Criterii de clasificare ale arsurilor
       Adâncime
       Suprafata
       Tip
 
            Cauze şi tipuri  de arsuri
                        Arsurile sunt determinate de expunere la următoarele elemente:
       căldura (arsuri termice)
       substanţe chimice (arsuri chimice)
       electricitate (arsuri electrice)
                        Arsurile  termice 
                        Arsurile termice sunt deteminate de căldură. Primul pas în tratamentul unei arsuri termice este răcirea tegumentului prin “stingerea focului”. Arsurile superficiale pot fi destul de dureroase, dar dacă există apă curată şi rece la îndemână, plasarea zonei arse în apă va ameliora durerea. Se poate uda un prosop curat cu apă şi acesta se poate aplica pe arsura superficială. După ce zona arsă s-a răcit, acoperiţi-o cu o compresă sterilă sau un tifon steril mare (pe care-l găsiţi în trusa dvs. de prim ajutor) sau folosiţi folia pentru arsuri.
                        Arsurile  parţiale  trebuie  răcite.   Răcirea   ameliorează   durerea,  împiedică propagarea în adâncime a arsurii şi opreşte tumefierea.
                        Dacă sunt prezente şi vezicule, fiţi atenţi să nu le spargeţi. Pielea intactă, chiar dacă prezintă vezicule, este o bariera excelentă împotriva infecţiilor. Dacă veziculele se sparg, creşte riscul de infecţie. Acoperiţi arsurile cu o compresă sterilă sau o folie pentru arsuri.
                        Arsurile totale, trebuie de asemenea răcite cu apă pentru a împiedica afectarea în continuare a pielii şi a ţesuturilor.
                        Tăiaţi hainele de la nivelul arsurii şi îndepărtaţi-le, dar lăsaţi pe loc îmbrăcămintea lipită de zona arsă.
                        Acoperiţi  arsurile de grosime totală cu o compresă sterilă sau cu o folie pentru arsuri.
                        Arsurile  cailor aeriene
                        O arsură la nivelul căilor aeriene este o arsură respiratorie. Dacă un pacient este ars la nivelul capului şi feţei sau atunci când se află într-un spaţiu închis (cum ar fi o casă în flăcări), trebuie să căutaţi semne şi simptome de arsură respiratorie.
                        Observaţi pacientul cu atenţie. Problemele respiratorii apărute la aceste tipuri de arsuri se pot instala rapid sau lent în decursul a câteva ore. Administraţi oxigen cât mai curând şi fiţi pregătiţi de resuscitare, dacă va fi necesară. Dacă suspectaţi că un pacient are arsuri respiratorii, transportaţi-l rapid la spital.
                        Dacă pacientul mai prezintă şi traumatisme pe lângă arsuri, trataţi traumatismele înainte de a transporta pacientul; de exemplu: dacă un pacient cu arsură parţială la nivelul braţului a şi căzut de pe o scară şi şi-a fracturat ambele picioare, imobilizaţi fracturile, plasaţi pacientul pe bord, trataţi zona arsă.
            Semne si simptome ale arsurilor cailor aeriene
Ø   arsuri la nivelul feţei
Ø   arsuri ale perilor nazali
Ø   cenuşă în nas sau gură
Ø   dispnee
Ø   durere la inspir
Ø   stare de inconştienţă ca urmare a expunerii la foc
Arsurile  chimice
                        Multe substanţe pot produce arsuri chimice. Aceste substanţe includ acizi tari cum este acidul de baterie sau baze puternice. Unele substanţe chimice produc leziuni chiar dacă sunt în contact cu pielea sau cu ochii pentru scurt timp. Cu cât durează mai mult contactul  cu  substanţa  chimică, cu  atat  mai  mult  sunt  afectate  pielea  şi  ţesuturile subiacente.  Substanţele  chimice  sunt  extrem  de  periculoase  la  nivelul  ochilor  şi  pot produce arsuri superficiale, parţiale sau totale la nivelul pielii.
                        Tratamentul iniţial pentru arsurile chimice este îndepărtarea a cât mai multă substanţă chimică de la nivelul pielii. Îndepărtaţi orice substanţă chimică uscată de la nivelul hainelor sau pielii pacientului, având grijă să nu vă contaminaţi. Poate fi uneori nevoie să cereţi pacientului să se dezbrace de tot.
                        După ce aţi îndepărtat cât a fost posibil din substanţa chimică uscată, spălaţi pielea contaminată cu mari cantităţi de apă. Folosiţi un furtun de grădină, un duş într-o casă sau fabrică, sau chiar apa de la o maşină de pompieri. Este esenţial ca substanţa chimică să fie spălată rapid  de la nivelul pielii pentru a evita leziunile ulterioare. Spălaţi zona afectată cel puţin 10 minute, apoi acoperiţi zona arsă cu o compresă uscată, sterilă sau o folie pentru arsuri şi transportaţi pacientul la o unitate medicală apropiată.
                        Arsurile chimice la nivelul ochilor sunt extrem de dureroase şi produc distrucţii severe. Spălaţi cu blândeţe ochiul sau ochii afectaţi cu apă, cel puţin 20 de minute.
                        Trebuie să menţineţi ochiul deschis pentru ca să poată fi spălat pe întreaga suprafaţă. Directionaţi apa din unghiul intern al ochiului spre marginea externă.
                        Puteţi fi nevoit să puneţi faţa pacientului sub un duş, furtun de grădină sau robinet, încât apa să curgă peste întreaga faţă a pacientului. Puteţi continua spălarea ochilor pe timpul transportului.
                        După ce aţi spălat ochii 20 de minute, acoperiţi-i lejer cu bandaje compresive şi transportaţi  pacientul  la  o  unitate  medicală  apropiată.  Toate  arsurile  chimice  trebuie examinate de un medic.
Arsurile  electrice
                        Arsurile electrice pot provoca leziuni grave şi chiar moartea, însă lasă puţine semne de distrucţie în exteriorul organismului. Aceste arsuri sunt determinate de un curent electric ce  intră  în organism printr-un punct (de ex. mâna care atinge un fir electric), traversează ţesuturi şi organe şi iese din organism prin punctul de contact cu solul.
                        Electricitatea cauzează leziuni interne majore mai frecvent decât leziuni externe. Un curent electric puternic “coace” nervii, muşchii vasele sangvine şi organele interne. Pacienţii care au fost supuşi unui curent electric puternic pot prezenta de asemenea aritmii cardiace şi chiar stop cardiac şi deces.
                        Copiii sunt frecvent victime ale curentului electric, fiindcă bagă cabluri electrice în gură sau bagă diverse obiecte în priză. Deşi arsura poate să nu pară serioasă la prima vedere, este de multe ori gravă prin leziunile ţesuturilor subiacente.
                        Persoanele ce au fost fulgerate sau aproape fulgerate, au frecvent arsuri electrice. Trataţi aceşti pacienţi ca pe pacienţii cu arsuri electrice. Evaluaţi-i cu atenţie, pentru că pot de asemenea să facă stop cardiac. Transportaţi-i imediat la o unitate medicală.
                        Înainte  de a atinge sau trata o persoană ce a fost electrocutată, asiguraţi-vă că persoana  respectivă  nu  mai  este  în  contact  cu  sursa  de  electricitate  ce  a  determinat electrocutarea. Dacă persoana mai este in contact cu sursa de curent electric, oricine o atinge poate fi la rândul său electrocutat.
                        Dacă persoana atinge o sursă de curent activă, primul dvs. gest trebuie să fie deconectarea sau oprirea curentului electric.

            Dacă nu puteţi face acest lucru de unul singur, sunaţi pentru ajutor la compania electrică sau la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
                        Dacă o linie electrică cade peste un autovehicul, persoanele dinăuntrul acestuia trebuie sfătuite să rămână înăuntru până când personalul calificat va muta linia electrică sau va opri curentul electric.
                        După ce v-aţi asigurat că a fost oprit curentul electric, examinaţi fiecare pacient cu grijă, evaluaţi ABC-ul şi trataţi arsurile externe vizibile. Acoperiţi aceste arsuri cu o compresă uscată, sterilă şi transportaţi pacientul imediat la o unitate medicală apropiată.
            Localizari periculoase  şi arsuri grave sunt:
v   faţa, gâtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicaţii la nivelul aparatului respirator
v   toate   arsurile   care   sunt   în   apropierea   feţei   (pleoape),   mâinii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor
v   arsurile  care  depăşesc  mai  mult  de  30%  din  suprafaţa  arsă  indiferent de gradul de arsură
v   arsurile de gradul III şi care depăşesc 10 % din suprafaţa  corpului
v   arsurile complicate cu fracturi şi cu distrugeri masive de ţesuturi moi
v  arsuri profunde cauzate de substanţe acide sau de curent electric


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu