duminică, 4 octombrie 2015

Sa devenim profesionisti

Suntem nemultumiti de sistemul sanitar, suntem repeziti, judecati, criticati de cadrele medicale? Ne dorim alt sistem, alte cadre, alta atitudine, alta colaborare?
Uneori cred ca noi cadrele sanitare trebuie sa ne intoarcem la teorie. Poate am uitat in ce consta de fapt responsabilitatile asistentului medical, noi cei care ne-am asumat raspunderea sa lucram in sistem. Definitia nursei si nursing-ului contureaza foarte clar responsabilitatile asistentului medical, dar asta e valabil pentru cei care au trecut pe la scola si pentru cei care desi au trecut au fost interesati de informatiile transmise. Parintele independentei Indiei, Mahatma Gandhi spunea:"Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume!" Sa recitim teoria despre ce inseamna sa fii asistent medical, care sunt elementele care dau sens vietii profesionale, responsabilitatile, rolul, functiile etc.si sa le aplicam in activitatea noastra.
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:  “Sa ajuti individual, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil.”
Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale:
a)Scopul profesiei este:
Ø  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa, in asa fel ca el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi;
Ø  de a favoriza vindecarea;
Ø  de a asista muribundul spre un sfarsit demn 
b)Obiectivul
Ø  activitatii profesionale este beneficiarul – adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea.
In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul, bolnav sau sanatos, formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane, dar si de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul.
c)Rolul profesiei
Ø  desemneaza rolul social pe care-l au membrii profesiei.
Rolul asistentei este de suplinire a dependentei de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap. 
d)Sursa de dificultate
Dificultatile intalnite la pacient, care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale, sunt cauzate de o lipsa:
Ø  de forta
Ø  de vointa
Ø  de cunostinte
Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate.
e)Interventia aplicata persoanei
Ø  asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa.
Ø  Interventia va fi orientata asupra lipsei si consta in a spori(creste) independenta persoanei.
Ø  Este initiativa noastra proprie.
f)Consecintele
Ø  sunt rezultatele obtinute – “ameliorarea” dependentei sau – “castigarea” independentei – atingerea scopului.

Responsabilitatile, rolul şi funcţiile nursei

“Codul pentru asistentele medicale” descrie de asemenea 4 (patru) responsabilitati, care definesc directiile importante si anume:
Ø  promovarea sanatatii
Ø  prevenirea imbolnavirilor
Ø  restabilirea sanatatii
Ø  inlaturarea suferintei;

  Conceptia Virginiei Henderson privind rolul esential al asistentei medicale.
“Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si mentina sau recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil”

Organizatia Mondiala a Sanatatii descrie, de asemenea, rolul nursei in societate:
“Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi, familii si grupuri, sa optimizeze si sa integreze functiile fizice, mentale(psihice) si sociale, afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate”.
Nursingul se ocupa de: - aspectele psihosomatice si psihosociale ale vietii , deoarece acestea afecteaza sanatatea , boala, si moartea
-      foloseste cunostinte tehnice din stiintele fizice , sociale , medicale, biologice si umaniste(arta si stiinta)
-      lucreaza ca partener alaturi de alti profesionisti din alte domenii ce participa la asigurarea sanatatii in activitati inrudite
Individul si unde este cazul , familia sa vor trebui sa fie implicate in toate aspectele ptr mentinerea unei bune sanatati
In conceptia actuala , se considera ca o buna asistenta medicala (o buna ingrijire) presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora li s-a acordat un loc prioritar in dauna ingrijirilor menite sa mentina sanatatea , viata)  la ingrijiri primare de sanatate(I.P.S.)

 Functiile din codul asistentei medicale:

Ø  promovarea si mentinerea sanatatii
Ø  prevenirea imbolnavirilor
Ø  ingrijirea in situatia imbolnavirii
Ø   recuperarea

Aceasta cere din partea asistentei:
1.      sa acorde direct ingrijirea
2.      sa educe pacientii
3.      sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii
4.      sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitare
5.      sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii

a)    functia educativa – educare pentru sanatate(aceasta presupune alaturi de calitatile psihologice si aptitudinile pedagogice –de a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator)

b)      functia economica – de gestionare a serviciului, organizarea timpului, precizarea prioritatilor de aprovizionare etc.
Functia economica se realizeaza prin corelarea ei cu comportamentul etic.

c)    functia de cercetare - aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic – devine o componenta importanta.
In cadrul functiei de interdependenta , prin colaborarea ei cu alte compartimente (administrativ, economic, serviciul plan-profesional) si alti profesionisti(educatori, psihologi, logopezi, profesori) desfasoara si activitati de cercetare.           

Competenţa asistentei medicale.
  Practicarea unor ingrijiri de calitate presupune multe cunostinte si elemente de competenta:

1.      Cunoasterea unui model conceptual de ingrijire (de nursing)
2.      Cunostintele acumulate
3.      Cunoasterea demersului stiintific

Procesul de ingrijire implica multe etape, o sa ma opresc asupra primei etape care, consider, este foarte importanta si uneori cred ca unele aspecte sunt omise.

Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.

  Culegerea informatiilor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient.
    Culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca actiunile de ingrijire.

Tipuri de informatii culese.
Informatiile culese sunt:
-          date obiective – observarea de asistenta despre pacient
-          date subiective – expuse de pacient
-          date continand informatii trecute
-          date continand informatii actuale
-    date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau de mediul inconjurator

Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului
-          cunoasterea deficientelor pacientului
-          cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
-          ingrijirea
-          sanatatea
-          spitalizarea sa
-          cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

-          date relativ stabile
-          date variabile

Date relativ stabile
Ø  Informatii generale: nume, varsta, sex, stare civila etc.
Ø  Caracteristici individuale: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie etc.
Ø  Gusturi personale si obiceiuri: alimentatia, ritm de viata etc.
Ø  Evenimente biografice legate de sanatate: boli anterioare, sarcini, interventii chirurgicale, accidente etc.
Ø  Elemente fizice si reactionale: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze, alergii etc.
Ø  Reteaua de sustinere a pacientului: familie, prieteni etc.

Date variabile
Sunt date in continua evolutie, care cer o constanta reevaluare din partea asistentei.
Date variabile legate de starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la tratament.
Date variabile legate de conditiile psihosociale: anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitatea de comunicare, acceptarea sau neacceptarea rolului etc.

Surse de informatie

Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de informatii, astfel:
Ø  sursa directa primara: pacientul
Ø  surse secundare sau indirecte:
-    familia si anturajul pacientului
-    membrii echipei de sanatate
-    dosarul medical – actual – anterior
-    scheme de referinta

Mijloacele principale cele mai eficiente de a obtine informatiile dorite sunt fara indoiala urmatoarele:
a)      – observarea pacientului
b)      – interviul pacientului
c)      – consultarea surselor secundare

a.      Observarea
-          este elementul primordial de baza pe care-l foloseste asistenta pe parcursul activitatii
-          se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina marea sa “fragilitatea”
-          observarea este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si emotivitate
-          trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitatii (prin efort intelectual)

            Implicarea simturilor

            Asistenta se foloseste de organele de simt: vedere, auz, atingere si miros.
        Vederea: aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentu etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o problema de sanatate.
-          Fata trista sau denotand suferinta
-          Agitatie sau descurajare
-          Eruptii ale pielii, ictere etc.

Auzul : prin simtul auzului ne parvin cuvintele
-          Intonatia vocii
-          Gemete, vaicareli, plangeri
-          Zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze

           Atingerea : joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului, permitand cunoasterea detaliilor.

            Mirosul : permite :
-          Decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-          Procese patologice – infectia unei plagi care degaja miros urat
-          Halena – de exemplu la un diabetic

Utilizarea observatiei

            Observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie.
            Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual – permite observarea pacientului ca un tot – adica de a avea o viziune holistica asupra persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei pacientului.
            Elemente de evitat: -asistenta trebuie sa se fereasca de:
-    Subiectivism
-    Judecati preconcepute
-    Rutina si superficialitate
-    Lipsa de concentratie si continuitate

b.      Interviul

Interviul – intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor (instrument de cunoastere a personalitatii).

Conditiile pentru interviu
Ø  alegerea momentului oportun pentru pacient
Ø  respectarea:
§  orei de masa
§  momentelor de oboseala si de repaus
§  perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
Ø  asistenta sa-si organizeze astfel munca sa, incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau
Ø  asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate conditiile tinand cont de – intimitatea la care pacientul are drept – si de confortul pacientului
Ø  interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara
Ø  de asemenea, interviul presupune – capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa reflecte:
§  atitudine de acceptare
§  capacitate de ascultare
§  atitudine de respect
§  capacitate de empatie

Asistenta demonstreaza acest comportament prin:
-          mentinerea unui contact vizual – expresie senina a fetei – surazatoare
-          printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-l asculta si de a-i usura urmarirea interviului.

 Abilitati ale asistentei de a facilita interviul

Abilitatea de a facilita interviul

a)      Abilitatea de a pune intrebari adecvate
Intrebarile pot fi: inchise sau deschise
Intrebarile inchise – aduc un raspuns limitat prin “da” sau “nu”.
Intrebarile deschise – permit pacientului sa se exprime, pot fi de diverse tipuri:
-    de tip narativ(povestiti-mi ce probleme va mai creaza boala; povestiti-mi ceea ce s-a petrecut)
-    de tip descriptiv(descrieti-mi felul dvs de-a servi masa)
-    de tip de calificare(de ce nu mancati niciodata carne?)

b)      Abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu pacientul, in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale(Mi-ati spus ca sunt 2 zile de cand nu mancati).
c)      Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
d)      Abilitatea de a face sinteza
e)      Abilitatea de a aplica o ascultare activa

De retinut: pentru obtinerea prin interviu a unor informatii este recomandabil:
-    Sa se culeaga in prealabil informatii in legatura cu pacientul;
- Asiguram o anumita intimitate, ambianta;
-    Sa se puna o singura intrebare o data;
-    Sa se lase suficient timp pacientului pentru a raspunde;
-    Daca este cazul – sa se discute cateva minute despre lucruri banale;
-    Sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare;
- Ii acordam toata atentia printr-un contact vizual;
- NU NE GRABIM!;
- Utilizam vocabularul adaptat;
- Sa fim un ascultator activ;
-    Sa se puna intrebarea in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul;
-    Sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiilor;
-    Sa se faca o concluzie a interviului si sa se aprecieze daca pacientul considera folositor acest interviu;
-    Sa se multumeasca pacientului pentru colaborare

Tipuri de interviu:

Ø  Structurat – ptr obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient (cum va numiti, cu ce va ocupati)
Ø  Semistructurat – condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate (relatati-mi despre suferinta dvs legate de constipatie)

Etapele interviului

1. inceperea  interviului
§  Ne adresam pacientului, numindu-l, ne prezentam
§  Ii explicam scopul interviului
§  Pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2.     desfasurarea interviului
§  asistenta pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor forma profilul pacientului
§  pe parcursul interviului , asistenta si pacientul devin pe rand , emitator si receptor
§  este bine sa se semnaleze apropierea sfarsirului interviului( am sa va mai pun 2 intrebari  / vom termina in 2 minute)

3.     concluzia interviului
§  asistenta va trage concluzii la sfarsitul interviului ( va multumesc ca mi-ati raspuns la intrebari / am inteles care sunt problemele dvs / raspunsurile dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile)


Daca interviul initial nu poate fi finalizat – trebuie sa se revina – lucru care va fi mentionat pacientului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu