duminică, 2 august 2015

ANGINA PECTORALA

1. ANGINA PECTORALA
A.P este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica datorita unui dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian.
SE CARACTERIZEAZA PRIN:
- crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori in spatele sternului cu iradieri in cazuri tipice in umarul st.pana la ultimile 2 degete.
- criza dureroasa apare dupa:- efort ,
                                              - emotii
                                              - mese copioase
- dureaza 2-3 min, pana la 10-15 min si dispare spontan sau la adm de Nitrogligerina sublingual

2. SIMPTOME:
Durerea are urmatoarele caractere:
CLINIC
a. localizare:
-     localizata retrosternal in 80-90 % din cazuri de unde se raspandeste catre regiunea precordiala, cuprinzand difuz regiunea toracica anterioara;
-    bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu ambele palme, niciodata cu un singur deget;
-         de cele mai multe ori durerea da senzatia de constrictie sau „gheara”;
-         alteori poate lua aspectul de arsura, de presiune;
b. iradiere:
-      cel mai frecvent durerea iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior stangpe marginea cubitala, pana la ultimele doua degete;
-       uneori durerea iradiaza numai pana la cot, alteori la baza gatului, in maxilarul inferior, spre umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul drept
c. durata
-  dureaza 2-3 min pana la 15 min, dincolo de 30 minute trebuie suspectat un sindromintermediar sau chiar infart
d. debut
-    in majoritatea cazurilor criza dureroasa se instaleaza concomitent cu:
-    efort fizic, digestiv, emotional, frig
-       durerea cedeaza dupa repaus fizic
e. proba terapeutica:  cu Nitroglicerina este un test patognomonic.
-    disparitia durerii la NTG in 2-3 minute este un semn clinic major.
Semne care insotesc durerea:
-         anxietate, palpitatii, , transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii;
-         senzatia de moarte iminenta.
PARACLINIC:
Examenul clinic, de laborator (V.S.H., A.S.L.O.,  lipide, colesterol, fibrinogen, glicemie, hemocultura, uree sanguine, azotemie, creatinina) si electrocardiograma precizeaza diagnosticul. Coronarografia este o alta metoda de diagnostic.

3. CONDUITA DE URGENTA:
3.1. Interventii autonome:
- pregatirea fizica si psihica;
-repaos;
- monitorizarea FV
3.2. Interventii delegate:
-adm de Nitroglicerina 0,5 ml sublingual
-ex.paraclinice-EKG
-recoltarea probelor biologice
-adm medicatiei antianginoase conform recomandarii medicului

4. Profilaxia/educatia sanitara   
Preventia bolilor cardiovasculare prin dieta
-       alimentative echilibrata: fara exces de sare, grasimi, aport de vitamine;
-       combaterea obezitatii;
-       regim de viata echilibrat;
-       evitarea consumului de alcool, cafea
-       suprimarea fumatului;
-       efectuarea de exercitii fizice zilnic, plimbari in aer liber;
-       evitarea stresului psihic;
-       controlul periodic al TA;
-       tratamentul afectiunilor cornice.

Informatii suplimentare. Profilaxia/educatia sanitara. 
Se va insista asupra factorilor de risc cardiovasculari, în special în legatura cu stilul de viata:
a) Importanta unei alimentatii rationale în vederea evitarii supraponderabilitatii, a consumului excesiv de grasimi saturate si sare. Alimentatia cardiacului trebuie sa fie echilibrata, cu alimente variate si bogate în vitamine.
Pacientul trebuie sa evite alimentele bogate in grasimi, sare sau zahar care pot cauza cresterea nivelului de zahar din sange, cresterea colesterolului si a presiunii arteriale.
Inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi polinesaturate scade riscul bolilor coronariene.
Din dieta nu trebuie sa lipseasca un consum ridicat de fructe si legume.
Dieta in bolile cardiovasculare trebuie sa mentina o greutate normala si sa previna obezitatea, un factor de risc important in aceste afectiuni.
b) Combaterea fumatului si a consumului de alcool. Un fumator are riscul de a suferi de boli cardiovasculare de doua ori mai frecvent decât nefumatorii. Moartea subita mai ales la tineri, survine de patru ori mai frecvent la fumatori decât la nefumatori (cauza reprezentând-o tot afectiunea cardiovasculara). Nicotina intensifica activitatea inimii facând sa creasca frecventa cardiaca si tensiunea arteriala ceea ce duce la scaderea temperaturii corporale si reducerea circulatiei sangvine la extremitati. Totodata se cunoaste ca riscul de îmbolnavire al inimii scade rapid începând cu ziua din care se întrerupe fumatul, aceasta indiferent de numarul de tigarete consumate. Educatia pentru sanatate va fi axata atât pe importanta renuntarii la fumat cât si prin oferirea bolnavilor cardiovasculari de sfaturi despre cum sa se lase de fumat.
Consumul excesiv de alcool stimuleaza exagerat pofta de mâncare ducând la aparitia obezitatii, dislipidemiilor, asocierea de alte boli cardiovasculare. În plus efectele directe sunt: ulcerele duodenale, boli hepatice si ale pancreasului, neuropatii etc.
c) Combaterea inactivitatii fizice. Sedentarismul constituie o problema deosebita, cu atât mai mult cu cât în societatile avansate eforturile fizice tind sa diminueze progresiv. Exercitiile fizice vor fi recomandate de medic în functie de afectiunea existenta, de stadiul insuficientei cardiace (atunci când exista) etc. Activitatea fizica previne aparitia de boli cardiovasculare, accelereaza arderile din organism (calorii, grasimi), îmbunatateste digestia, mentine greutatea potrivita, reduce stresul si genereaza buna dispozitie.
Bolnavilor cardiovasculari cu afectiuni usoare li se recomanda efectuarea exercitiilor fizice care le fac placere si cele care antreneaza întregul organism.
d) Evitarea stresului. Stresul este dat de ansamblul de factori de mediu care produc efecte nefavorabile asupra organismului determinând reactii anormale din partea acestuia: cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace iar în cazuri extreme poate duce chiar la infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral.Trebuie evitate emotiile, supararile si munca excesiva, chiar si cea intelectuala, deoarece pot tulbura serios o inima suferinda.
e) Respectarea cu strictete a tratamentului medicamentos si a regulilor igienico-dietetice indicate de medic. Aerul curat si soarele sunt adevarate binefaceri pentru bolnavul de inima. Acesta trebuie sa se îmbrace bine si sa evite frigul, curentii de aer si umezeala. Cardiacul va locui într-o camera mare si spatioasa, care va fi cât mai des aerisita. Atât frigul cât si caldura prea mare au efecte daunatoare asupra inimii si se recomanda ca temperatura în camera sa fie între 180C si 210C.
Se poate spera la oprirea evoluţiei bolii sau încetinirea acesteia, lucru posibil, realizabil. prin înlăturarea stărilor sau tulburărilor grupate sub denumirea de "factori de risc":

1. Hipercolesterolemia. 
2. HTA. 
3. Fumatul. 
4. Sedentarismul. 
5. Obezitatea. 
6. Diabetul zaharat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu