joi, 30 aprilie 2015

INCREDIBIL - o moarte mai albă decât heroina

Unii păcătoși mor că-și injecteaza în venă. Alții ajung la spital, cu ciroză. Cei lași aleg, însă, să-i ia cu ei dincolo de Styx și pe alții. Sunt multe categorii de sinucigași... Dar cei mai jalnici sunt cei care putrezesc pe picioare din cauza unui viciu legal. Dependendenții de „noroc”. Fanii păcănelelor sau ai ruletei.

Există o moarte mai albă decât heroina în România. Fără seringă. Fără ac. Fără drog injectabil. Drogul e direct la sursă. În cap. Creierul și-l produce singur. Prins în plasa propriei nevoi, organul ia omul ostatic și-l transformă în șerb. În sclav. În supusul obligației de-a continua un obicei care-i face rău. În vulg i se spune sec – păcănele - de la păcănitul pe care-l fac tastele în timp ce, în fața ochilor, ți se învârt roțile norocului. E o șansă infimă să câștigi. Câștigul, iminența lui, profitul gigant proiectat în minte, pare că alimentează motivația dependentului de-a continua lupta. Cam cum o fi să bagi 10 lei și să câștigi 1000? Sau să bagi 100 și să pleci cu câteva mii de euro? De fapt, la scurt timp după ce sărmanul Dionis pleacă prima oară, fericit, cu paralele câștigate prin șansă, destinul lui e scris. Și creierul i-l ascunde.
Creierul devine inamicul numărul 1. Pentru că – deși ar trebui – nu-i spune: privește împrejur! Ce-ai câștigat azi, mâine pierzi. Și măcar de-ar fi așa. Ai să pierzi și ce n-ai avut. Ai să pierzi și ultima lețcaie din buzunarul cunoștinței care ți-o va da, sub orice pretext pe care îl inventezi. Ai să-ți vinzi ceasul, telefonul, calculatorul, bijuteriile părinților, vine o zi când ai să-ți vinzi și cămașa de pe tine pentru momentul acela, suspendat în timp, în care-aștepți, șobolan la padelă, să vezi dacă Fortuna îți zâmbește. Dacă ai avut casă, rămâi fără ea. Dacă ai avut mașină, spune-i la revedere. Dacă ai avut nevastă, e doar o chestiune de timp până ai s-o vinzi și pe ea.
Știe cineva vreun om care s-a îmbogățit din păcănele sau ruletă?
Săptămâna trecută, într-un oraș din România, un puști nefericit a jucat banii pentru sicriul fratelui lui care se sinucisese. La păcănele. Și-apoi s-a sinucis și el. Zi după zi, lângă tine, sunt aceiași oameni. Cunoști vreo poveste în care cineva și-a luat casă, sau și-a făcut mașină, din jocul la aparate? Știi măcar UNUL singur care s-a îmbogățit din asta? Ai zice că toate de mai sus sunt motiv suficient pentru ca cineva să-și scuture mintea, să deschidă ochii, să își bage capul sub dușul rece și-apoi să facă stânga împrejur când vede, data viitoare, mașinăria de vise. Nenorocirea e că majoritatea celor dependenți de aparate nu se mai descurcă singuri să iasă din iadul în care au intrat. Și ajutorul vine greu, vine târziu, vine când oamenii deja sunt exasperați de ce se întâmplă. Parșiv, statul și afaceriștii dibaci fac profit din sărăcia celor care, la șapte dimineața, așteaptă tremurând să se deschidă sala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu