duminică, 25 ianuarie 2015

Suportul vital de bază la adult (SVB)


SVB cuprinde următoarea secvență de acțiuni:

1. Asigurați-vă că dvs, victima și orice alt martor, sunteți cu toții in siguranță
2. Verificați starea de conștiență a victimei:
v  mișcați cu blandețe umerii victimei și întrebați cu voce tare: “Sunteți bine?”
3a. Dacă răspunde:
v  lasați victima în poziția în care ați găsit-o, dacă ați stabilit că nu există nici un alt pericol încercați să aflați ce i s-a intampat și chemați ajutor dacă este nevoie reevaluați-l cu regularitate
3b Dacă victima nu răspunde :
v  se strigă după ajutor
v  victima se poziţionează în decubit dorsal şi apoi se deschid căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei
v  se plasează o mană pe frunte şi se împinge cu blândete capul pe spate;
v  pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica bărbia victimei cu varful degetelor plasate sub menton.
4. Menţinând căile aeriene deschise salvatorul încearcă să stabilească dacă victima respiră utilizând priveşte –ascultă- simte:
v  priveşte mişcările peretelui toracic;
v  asculă zgomotele respiratorii la nivelul gurii victimei;
v  simte fluxul de aer pe obraz;
v  decide dacă respiraţia este normală, anormală sau absentă .
În primele minute după oprirea cordului, victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase care nu trebuie confundate cu respiraţia normală. Încercarea de a determina existenţa unei respiraţii normale privind-ascultând-simţind nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal trebuie să acţioneze ca si cum ea nu ar respira normal .
5a. Dacă victima respiră normal
v  se asează victima în poziţie de siguranţă;
v  salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – va apela 112 sau numărul local de urgenţă, pentru chemarea ambulanţei;
v  va continua să evalueze respiraţia victimei urmărind dacă aceasta ramane normală.
5b. Dacă victima nu respiră sau respiră anormal
v  salvatorul va trimite pe cineva după ajutor
v  să găsească si să aducă un DEA dacă acesta este disponibil; sau, dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de urgenţă – salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă.
v  se încep compresiile toracice după cum urmează:
v  se îngenunchează langă victimă;
v  salvatorul plasează podul unei palme pe centrul toracelui victimei; (care este în jumătatea inferioară a sternului victimei) o podul palmei celeilalte mâini se plasează peste cea aflată pe torace
v  se întrepătrund degetele mâinilor evitându-se compresia pe coastele victimei. Nu se îndoiesc coatele. Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioară a sternului).
v  salvatorul se va poziţiona vertical deasupra toracelui victimei şi va efectua comprimarea sternului cu cel puţin 5 cm (fără a depăşi însă 6 cm)
v  după fiecare compresie îndepărtaţi presiunea exercitată pe torace fără a pierde contactul între mâini sau între palmă şi stern; repetaţi compresiile cu o frecvenţă de cel puţin 100 pe min (fără a depăşi 120 pe min)
v  compresiile şi decompresiile trebuie să fie egle ca intervale de timp.
6a. Combinarea compresiilor toracice cu ventilaţiile
v  după 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei se pensează părţile moi ale nasului folosind policele şi indexul mâinii de pe frunte.
v  se dechide cavitatea bucală a victimei menţinând însă bărbia ridicată.
salvatorul inspiră normal şi pune buzele în jurul gurii victimei asigurând o bună etanşeitate.
v  salvatorul expiră constant în gura victimei preţ de 1 secundă, ca intr-o respiraţie normală, urmărind ridicarea peretelui anterior al toracelui
v  se menţine capul în hiperextensie şi bărbia ridicată, se îndepărtează gura de gura victimei şi se urmăreste revenirea toracelui la poziţia iniţială ca într-un expir normal; aceasta este o ventilaţie eficientă.
v  se inspiră normal şi se repetă ventilaţia pentru a obţine două ventilaţii eficiente. Cele două ventilaţii trebuie să fie efectuate în mai puţin de 5 secunde. Apoi, fără întârziere, se repoziţionează corect mâinile pe sternul pacientului şi se efectuează încă 30 de compresii toracice.
v  se continuă efectuarea compresiilor toracice şi a ventilaţiilor într-un raport de 30:2.
v  întreruperea manevrelor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă aceasta dă semne de trezire: se mişcă, deschide ochii sau respiră normal; altfel nu întrerupeţi resuscitarea.
Dacă primele ventilaţii nu produc ridicarea peretelui toracic, atunci, înaintea următoarei încercări:
v  se priveste în gura victimei şi se îndepărtează orice obstruţie;
v  se reverifică extensia capului şi ridicarea mandibulei;
v  oricum nu sunt recomandate mai mult de două încercări de a ventila înaintea
reluării compresiilor.
Dacă sunt prezenţi mai mult de un salvator, celălalt ar trebui să preia resuscitarea la fiecare 2 minute pentru a evita apariţia oboselii. Asiguraţi-vă că întreruperea compresiilor este minimă în timpul schimbului salvatorilor.

6b. Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua după cum urmează:
v  dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze ventilaţii gură-la-gură, atunci va efectua doar compresii toracice.
v  in acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecvenţa de cel puţin 100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut).
7. Resuscitarea se continuă până când:
v  soseste ajutor calificat şi preia resuscitarea; sau
v  victima dă semne de viată: se mişcă, deschide ochii sau respiră normal; sau
v  savlatorul este epuizat fizic.

Referințe bibliografice:


Consiliul European de Resuscitare - Ghidurile de resuscitare 2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu