joi, 15 ianuarie 2015

Nevoia de a respira si avea o buna circulatie

FUNCȚIILE VITALE - RESPIRAŢIA

     

RESPIRAŢIA

I.           Nevoia unei bune respiraţii.

II.                Asigurarea unei respiraţii optime

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a respiraţiei

IV.              Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei respiraţii optime


I. Nevoia unei bune respiraţii.


RESPIRATIA( definitie)
A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

Independenta in satisfacerea nevoii de a respira

Etapele respiratiei:

a)      Ventilatia – reprezinta patrunderea aerului cu oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.
Ventilatia are doi timpi: inspiratia si expiratia;
Factorii care influenteaza ventilatia:
-          permeabilitatea cailor respiratorii;
-          concentratia oxigenului in aerul respirat;
-          maturitatea centrului respirator bulbar;
-          expansiunea cutiei toracice;
-          functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.

b)      Difuziunea gazelor – este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Factorii care influenteaza difuziunea gazelor:
-          diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia O2 din sange;
-          starea peretelui alveolar;
-          marimea suprafetelor alveolare.

c)Etapa circulatorie – consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina.
Factorii care influenteaza etapa circulatorie:
-    cantitatea de hemoglobina din sange;
-    debitul cardiac;
-    numarul de hematii;
-    permeabilitatea retelei periferice arteriale.

d)      Etapa tisulara – reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiratiei.


II.                Asigurarea unei respiraţii optime

A. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

1. Factori biologici:
a)      Varsta – la copii, numarul de respiratii pe minut este mai mare ca adult
b)      Sexul – la femei, se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la limita maxima a normalului. La barbati la limita minima
c)      Statura – la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la persoanele inalte
d)      Somnul – in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de veghe
e)      Postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism, sezand, culcat. Pozitia care favorizeaza respiratia, este cea sezand si ortostatica, prin contractia corespunzatoare a diafragmei
f)       Alimentatia – influenteaza mentinerea umiditatii o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori
g)      Exercitiul fizic – influenteaza frecventa respiratiei, persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decat cele antrenate

2. Factori psihologici
Emotiile – influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei. Aceeasi influenta o au plansul, rasul

3. Factori sociologici
a)      Mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluant, incarcat cu particule microbiene, chimice, influenteaza negativ respiratia
                                                    -   umiditatea aerului inspirat de 50 – 60 % creeaza un mediu confortabil
b)      Climatul – influenteaza frecventa respiratiei, caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei; vantul perturba respiratia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina cresterea frecventei
c)      Locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil bunei respiratii

B. Manifestari de independenta

1. Frecventa respiratiei
- reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influentata de varsta si sex

la nou-nascut
30-50 r/min
la 2 ani
25-35 r/min
la 12 ani
15-25 r/min
adult
16-18 r/min
varstnic
15-25 r/min

2. Amplitudinea
- este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie. 
     - respiratia poate fi: profunda sau superficiala

3. Ritmul
- reprezinta pauzele egale dintre respiratii. Deci respiratia este ritmica.

4. Zgomotele respiratorii
- normal, respiratia este linistita; in somn, devine mai zgomotoasa (sforait)

5. Simetria miscarilor respiratorii
- ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei

6. Tipul de respiratie
- sunt trei tipuri de respiratie:
§  costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
§  costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
§  abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice

7. Mucozitati
- mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense

8. Tusea
- reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii; este un fenomen de protectie al organismului

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a respiraţiei


Surse de dificultate, care determina nesatisfacerea nevoii de a respira(asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)

1. Surse de ordin fizic
§ Alterarea mucoasei tractului respirator(m.nazala,m.faringiana,m.bronsica,m.traheala,m.parenchimului pulmonar)
§ Tabagism;
§ Obstructia cailor respiratorii;
§ Obezitatea;
§ Bandaje toracice;
§ Dezechillibru hidroelectrolitic;
§ Durere

2. Surse de ordin psihologic
§  Anxietatea; stresul;
§  Situatia de criza

3. Surse de ordin sociologic
§ Aerul poluat, umed
§ Altitudinea inalta

4. Lipsa cunoasterii
§ Cunoasterea de sine
§ Cunoasterea mediului ambiant
§ Cunoasterea altor persoane

Dependenta in satisfacerea nevoii

In satisfacerea nevoii de a respira , se manifesta urmatoarele probleme:
  1. Alterarea vocii
  2. Dispneea
  3. Obstructia cailor respiratorii


1.      Alterarea vocii
Poate fi cauzata de: - procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare
-    de prezenta alergenelor din mediul inconjurator.
Manifestari de dependenta(semne, simptome)

a)    Disfonie: - tulb. ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intensitatea si timbrul vocii
                   - se manif. sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.
b)    Afonie: - imposibilitatea de a vorbi
c)    Senzatia de sufocare: - lipsa de aer

2.   Dispneea = resp. anevoioasa, dificila, descrisa de pacient ca”sete de aer”.Pacientul este anxios(temator)
Cauze : -b. ale palmanilor si/sau inimii
             - b. ale cailor respiratorii superioare.
Aerul patrunde greu in plamani , avand drept consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor si acumularea de CO2 in sange.
Manifestari de dependenta:

a)            Ortopnee(dispnee de decubit) = pozitie verticala(fortata), cu bratele atarnate pe langa corp, bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
b)            Apnee = oprirea respiratiei
c)            Bradipnee =  reducerea frecventei respiratiei

d)            Tahipnee, Polipnee =  cresterea frecventei ritmului respirator
e)            Amplitudine modificata = respiratie superficiala sau profunda
f)             Hiperventilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer de plamani
g)            Hipoventilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
h)            Tusea = reflex fiziologic complex care poate fi de asemeni reprodus voluntar, care consta dintr-o inspiratie profunda cu inchiderea glotei, urmata de o expiratie brusca, sacadata si zgomotoasa, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretii acumulate, sau de orice substanta care irita sau impiedica respiratia.
i)    Hemoptizie = eliminarea de sange rosu, aerat, prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii – plamani
j)              Mucozitati (sputa) = produs patologic rezultat din hipersecretia patologica a glandelor mucoasei bronsice si/sau exudat de la nivelul acestora sau a parenchimului pulmonar.Este un amestec de mucus, puroi, sange, celule descuamate, eliminat prin reflexul de tuse.
k)            Respiratie(dispnee) de tip Cheyne-Stokes = dispnee ciclica, caracterizata din trei fraze: accelerarea frecventei si amplitudinii respiratorie pana la un nivel maxim, dupa care frecventa si amplitudinea scad treptat pana la apnee, care se mentine 15". Ciclul se reia.
l)     Respiratie(dispnee) Kussmaul = se desfasoara in 4 timpi: o inspiratie profunda, dar destul de brusca, urmata de apnee, o expiratie subita, cu geamat, careia ii succede o noua apnee
                              - este vorba de hiperventilatie alveolara care tinde sa compenseze acidoza diabetica
                              - caracteristica in coma diabetica, apare si in insuf. renala terminala
m)   Respiratia biot = respiratie cu amplitudine si frecventa complet neregulate, cu pauze apneice variabile (encefalite, meningite)
n)            Respiratie agonica = caracterizata prin perioade lungi de apnee intrerupte de 1-2 miscari respiratorii ample (apare in contextul mortii clinice)
o)   Wheezing = zgomot constituit din sunete muzicale , emis in cursul unui inspir sau expir dificil, prelungit si care se percepe atat cu urechea cat si cu stetoscopul.
p)  Zgomote respiratorii(Raluri) = zgomote respiratorii patologice percepute la auscultatia plamanilor, datorita trecerii aerului prin caile respiratorii
§  Raluri  ronflante -  se produc in bronhii de calibru mare in care predomina secretiile
-       au tonalitate joasa , seamana cu un sforait
§  Raluri sibilante – se produc in bronhii de calibru mic
-  sunt muzicale , uscate  prezente in inspir si/sau expir
§  Raluri subcrepitate  - sunt umede, fiind produse de conflictul dintre coloana de aer din lumenul bronhiolelor si secretiile fluide de la acest nivel
§  Raluri crepitante – sunt uscate, fine se aud in inspir si au origine alveolara

r)      Cianoza = tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii, unghii

3.  Obstructia cailor respiratorii
Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, de prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii si de deformari ale nasului.

Manifestari de dependenta

a) Respiratie dificila pe nas = bolnavul respira pe gura
b) Secretii abundente nazale = secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care impiedica respiratia
c) Epistaxis = hemoragie nazala
   d) Deformari ale nasului = deviatie de sept, traumatism.
   e) Stranut = expirare fortata
   f) Aspiratie pe nas = smiorcait
   g) Tuse = poate fi : • uscata :- fara expectoratie, iritativa, uneori spastica(in pleurezii, faringite, laringite, astm bronsic)
                                        - uneori este numai aparent fara expectoratie, bolnavul inghitand reflex sputa
                                 • productiva:- insotita de expectoratie (in bronsite acute, cronice, pneumonii, tbc)
                                 • chintoasa:- caracterizata prin accese repetitive, spastice, urmate de un inspir profund, suierator, zgomotos(tuse convulsiva, laringite)

h) Cornaj = zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
            - este produs de aerul care trece prin laringe sau trahee , ingustate fie din cauza unei leziuni, infectii, fie din cauza compresiunii exercitate de o tumora sau corp strain.

i) Tiraj = depresiunea inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternala, epigastrica, intercostala, mai rar supra- sau subclaviculara, aparuta intr-o inspiratie fortata in caz de obstructie sau tulburare a intrarii aerului in plaman.

IV. Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei respiraţii optime

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

A.Exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului(interviu)

B.Invata pacientul (dg.+ obiective)
§  sa faca exercitii respiratorii
§  sa faca exercitii de mers, de relaxare
§  sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia
§  sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese copioase)


   A. Interviul
1. Inspectia urmareste:  ▪   frecventa, amplitudinea si ritmul respirator
§ simetria miscarilor respiratorii
§ tipul de respiratie
§ aspectul toracelui

                        2. Prezenta unor semne si simptome in afectiuni respiratorii
§  Tiraj : -tip
§  Tuse : - Cand a aparut?
-                       Cat de frecventa este?
-                       Este sau nu urmata de expectoratie?
-                       Apare in anumite pozitii?
-                       Accesele survin ziua sau noaptea?
§  Expectoratia: -culoare
- miros
- aspect
- cantitate
- prezenta sangelui – temporara
                               -  permanenta.
§  Dispnee:- tip dispneei
-  Apare in repaus, la efort, sau in conditii de stress?
-  Ce pozitie o amelioreaza?
-  Cand apare:ziua si/sau noapte?
§  Durerea toracica :    - cand apare ?(tuse sau respiratie profunda)
                                        - intensitate
 - localizare
 - iradiere
 - durata
§  Pozitia corpului: - ortopnee
                              - antalgica

3. Antecedente personale
§  Afectiuni respiratorii in antecedente:
- Frecventa si durata acestora
- Cum au fost tratate?
§  Factori de risc: - fumat: - de cand?
                                             - cat ?
                                             - alti membrii ai familiei fumeaza ?
                           - sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
                                                  - mergeti pe jos la servici?
                                                  - practicati vreun sport?
                                                  - stati timp indelungat in picioare?
                            - conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
                            - stres, anxietate
                            - alimentatia: -obiceiuri alimentare
                                                    
B.Obiectivele si interventiile asistentei autonome si delegate

1. Dificultate in eliberarea cailor respiratorii
§  Lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si expectoratie
§  Durere
§  Diminuarea mobilitatii
Obiective
a)  La nivelul nasului:

§  Pacientul sa respire liber:-Indeparteaza secretiile nazale
-Umezeste aerul din incapere
-Asigura un aport suficient de lichide pe 24 h
             
§  Pacientul sa nu devina sursa de infectie : -Educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de                                                  unica folosinta
      -Educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor   nazale
§  Oprirea epistaxisului: -Aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
           -Comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 min
           -Aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa
           -Recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul

b)  La nivelul fagingelui si laringelui:

§  Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre
                                          -Umezeste aerul din incapere
-Recomanda pacientului repaus vocal absolut
-Favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala

§  Pacientul sa inghita fara dificultate
                                               -Intrerupe alimentatia solida
-Recomanda gargara cu solutii antiseptice
-Alimenteaza pacientul cu lichide caldute

c)  La nivelul plamanilor si bronhiilor:

§  Invata pacientul sa tuseasca in  mod eficace in .....ore
§  Sa expectoreze secretiile in .....ore si sa  le colecteze
§  Umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata
§  Sa-si elibereze caile respiratorii cu minimum de dificultate in termen de...ore
§  Sa-si elibereze caile respiratorii de secretii in termen de...ore
§  Aspira secretiile bronsice, daca este cazul


2. Dificultate in a respira: ▪    Anxietate
§  Intoleranta la efort fizic
§  Lipsa cunoasterii mijloacelor de control al alergiilor
§  Lipsa cunoasterii mijloacelor de prevenire a alergiilor respiratorii
§  Prezenta secretiilor

Obiective:
        a) Sa diminueze tahipneea
        b) Sa respire cu minimum de dificultate
c) Sa respire fara dificultate
d) Sa aiba un ritm respirator regulat
e) Invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie
f) Asigura pozitia antalgica, sezand sau semisezand a pacientilor cu dispnee
g) Invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
            h)Administreaza tratamentul prescris antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale     mucoasei traheo-bronsice
            i) Invata pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si de asemenea, aglomeratiile ; astfel      incat sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii

Pacientul sa fie echilibrat psihic
Invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
Pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si a oricarei tehnici la care va fi supus (aspirarea secretiilor bronsice, examene radiologice, examene endoscopice, punctii)

FUNCȚIILE VITALE -CIRCULAŢIA

CIRCULAŢIA

I.                   Nevoia unei bune circulaţii

II.        Asigurarea unei circulaţii optime

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a circulaţiei

IV.              Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei circulaţii optime

I.                   Nevoia unei bune circulaţii

CIRCULATIA (definitie)
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi.
Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.

 I. 1. Independenta in satisfacerea circulatiei

I.1.1  PULSUL ARTERIAL: - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan    osos si este sincrona cu sistola ventriculara.
                                - pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul   arterial si cel impins in timpul sistolei.
                                - acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

            I.1.2 TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor   arteriale.
                                                                - tensiunea scade de la centru spre periferie

Factorii care determina tensiunea arteriala:    ▪      debitul cardiac
§  forta de contractie a inimii
§  elasticitatea si calibrul vaselor
§  vascozitatea sangelui


II.  Asigurarea unei circulaţii optime

II. 1.  PULSUL ARTERIAL

II.1. 1.  Factorii care influenteaza pulsul arterial:        


          II. 1. 1. 1. Factori biologice:

a)      Varsta – la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici
b)      Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor                                                                                                                                                                                    inalte
c)      Somnul – frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
d)      Alimentatia – in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
e)      Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

II.1. 1. 2. Factori psihologici:

a)      Emotiile, }
b)      Plansul,    } produc cresterea frecventei pulsului arterial
c)      Mania       }

                II. 1. 1. 3. Factori sociali:

a)  Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat

    II. 1. 2. Manifestarile de independenta:

II. 1. 2. 1. Frecventa  = reprezinta numarul de pulsatii pe minut

a)  La nou-nascut – 130-140 pulsatii/minut
b)  La copilul mic – 100-120 pulsatii/minut
c)  La 10 ani – 90-100 pulsatii/minut
d)  La adult – 60-80 pulsatii/minut
e)  Varstnic – peste 80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.
Poate fi: ▪ Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei
§  Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice (croset catacrotic)
§  Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca (puls dicrot)

II. 1. 2. 2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.

II. 1. 2. 3. Amplitudine (volum) este dependenta de:

  a)   cantitatea de sange existenta in vase
b)      este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c)      la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

II. 1. 2. 4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.

II. 1. 2. 5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.

     II. 2. TENSIUNEA ARTERIALA

    II. 2. 1. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:

II.    2. 1. 1. Factori biologici :
a)  Varsta – tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b)  Somnul – tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
                  c)  Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,
                                          - efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia

II. 2. 1. 2.  Factori psihologici :

a)  Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

II. 2. 1. 3.  Factori sociologici :

a)  Climatul – frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale
                                     - caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.


II. 2. 2. Manifestari de independenta :

II. 2. 2. 1. Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare

Varsta
T.A. max
T.A. min
1-3 ani
75-90
50-60 mmHg
4-11 ani
90-110
60-65 mmHg


II. 2. 2. 2. Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta
T.A. max
T.A. min
12-15 ani
100-120
60-75 mmHg
adult
115-140
75-90 mmHg
varstnic
peste 150
peste 90 mmHg


II. 2. 2. 3. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min
Exemplu: T.A.dif  =  T.A.max (140)  -  T.A.min (80)  =  60mmHg


II. 2. 2. 4. Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.
Exemplu : T.A. min =  T.A. max / 2 +1 sau 2

II. 3. COLORATIA TEGUMENTELOR :  

a)  coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
b)  tegumentele sunt: calde/reci

II. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta medicala educa pacientul:

§  creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)
§  sa-si mentina tegumentele curate, integre
§  sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
§  sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
§  sa evite sedentarismul
§  sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a circulaţiei

III. 1. SURSE DE DIFICULTATE  = care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna circulatie
 (asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)

III. 1. 1. Factori fizici :

III. 1. 1. 1. Alterarea muschiului cardiac
 III. 1. 2. Alterarea peretilor vaselor sanguine
III. 1. 1. 3. Obstructii vasculare
III. 1. 1. 4. Supraincarcarea inimii

    III. 1. 2. Factori psihologici:

III. 1. 2. 1. Anxietate
III. 1. 2. 2. Stres
III. 1. 2. 3. Situatii de criza

III. 1. 3. Lipsa cunoasterii :

III. 1. 3. 1. Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata
III. 1. 3. 2. Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
III. 1. 3. 3. Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

III. 2.  MANIFESTARI  DE  DEPENDENTA

III. 2. 1. Tegumente modificate :

III. 2. 1. 1. Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii
III. 2. 1. 2. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

III.2. 2. Modificari ale pulsului:

III.2. 2. 1. Modificari ale frecventei pulsului :
a)      Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b)      Bradicardie = scaderea frecventei pulsului

III. 2. 2. 2. Modificari de volum a pulsului :
a)        Puls filiform = puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b)        Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
c)        Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d)        Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica
e)        Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.

III. 2. 2. 3. Modificari de ritm ale pulsului
a)   Puls aritmic =  pauze inegale intre pulsatii
b)   Puls discrot  = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza

III. 2. 3. Modificari ale tensiunii arteriale :

§  Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)

III. 2. 3. 1. Modificari ale valorilor T.A.
a)      Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b)      Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale

III. 2. 3. 2. Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel


III. 2. 4. Modificari ale concentratiei de oxigen :
a)  Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b)  Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.
      III. 3. TEHNICI DE EVALUARE (masurarea functiilor vitale)

Functiile vitale includ:  ▪  respiratia, puls, T.A. si temperatura.
§    sunt indicatori ai starii de boala sau de sanatate

      III. 3. 1. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:

§     Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze
§  Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
§     Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale  ( liniste , temp.optima, umiditate coresp.)
§     Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex
§     Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
§     Sa respecte frecvventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
§     Sa comunice medicului modificarile semnificative  ale functiilor vitale

      III. 3. 2. Masurarea functiilor vitale :

§  Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
§  Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca:   - la internare,
 - pe toata perioada spitalizarii 
 - la externare
§   Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
§   Inainte si dupa interventii chirurgicale
§  Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului circulator
§  Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)

II.                Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei circulaţii optime

IV.  1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

IV. 1. 1. Interviul:

      IV. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
§  Se anunta pacientul

IV. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

§  asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
§  se cere acordul pacientului
§  pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

IV. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

                IV. 1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:
§  nume, prenume
§  sex
§  stare civila
§  ocupatie
§  religie
§  surse de sustinere

IV. 1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:
§  bolile copilariei, vaccinari
§  traumatisme
§   afectiuni cardiace in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
§  spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
§  interventii chirurgicale
§  alergii medicamentoase
§  utilizarea tratamentelor empirice

§ factori de risc: - fumat: - de cand?
                                                                                                    - cat ?
                                                 - alti membrii ai familiei fumeaza 
                                                                 - sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
                - mergeti pe jos la servici?
                - practicati vreun sport?
                - stati timp indelungat in picioare?
                - conditiide mediu:
                - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
                    - stres, anxietate
                                                   - alimentatia: -obiceiuri alimentare
                 IV. 1.  1. 3. 3. Antecedente familiale:
§  boli cronice
§  afectiuni psihice ale membrilor familiei

IV. 1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
§  Durerea toracica :           - factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
                                               - accesele survin ziua sau noaptea
                                               - intensitate
        - localizare
        - iradiere
        - durata
        - masuri  luate ptr ameliorarea ei
§  Cunostinte despre sanatate

IV. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
§  “Am sa va mai pun doua intrebari”
§  “Vom termina in doua minute”

IV. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
§  Asistenta va trage concluziile asupra interviului
-      “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
-      “am inteles care va sunt problemele dvs.”
-      “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

IV. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)

IV. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)

IV. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)

IV. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice:   -   investigatii radiologice
-      investigatii endoscopice
-      explorari functionale
-      examene de laborator

IV. 2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:

IV. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
§  dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea
-      deteriorarea
-      deficit
-      incapacitate
-      diminuare
-      dificultate
-      perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).

Exemplu: -     alterarea starii de constienta
-          alterarea integritatii pielii
-          alterarea integritatii fizice
-          dificultate in a se alimenta
-          alterarea mobilitatii fizice
-          alterarea eliminarii intestinale

IV. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

IV. 3. SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 3. 1. Obiective:

                IV. 3. 1. 1. Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

                IV.3. 1.2. Pacientul sa fie echilibrat psihic
IV. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

  IV. 3. 2. 1. Invata pacientul:
§  sa intrerupa consumul de tutun, alcool
§  sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
§  sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
§  administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
§  urmareste efectul medicamentelor
§  aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
IV. 3. 2. 2. Informeaza pacientul :
§  asupra bolii sale
§  asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
§  asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu