luni, 5 ianuarie 2015

Cum sa ne pastram sanatatea sistemului cardiovascular

Inima si arterele. Cum sa ne pastram sanatatea sistemului cardiovascular


sistemul cardiovascular
Inima este mai mult decat un simbol al iubirii, curajului sau al vietii; ea este insasi viata! Dupa cum toata lumea stie, organul care ne tine in viata este inima. In fiecare zi inima bate de 100.000 de ori, iar de-a lungul unei vieti de 75 de ani va bate de 2.5 miliarde de ori. Ea pompeaza sange in toate celulele si organele corpului, hranindu-le si purificandu-le: catre creier ca sa putem gandi, catre sistemul digestiv pentru a putea digera mancarea, catre muschi pentru a putea sa ne miscam, etc.
Inima este atat de puternica incat poate schimba puterea de pompare a sangelui in functie de situatia in care ne aflam: relaxare, stare alerta si de agitatie, sport extrem, etc. Ea pompeaza cinci litri de sange pe minut atunci cand ne odihnim.
“Inima cu bataile ei aplauda existenta.” (Lucian Blaga)
Sistemul cardiovascular cuprinde totalitatea vaselor de sange care pornesc de la inima spre celelalte parti ale corpului. El iriga cu ajutorul inimii toate celelalte organe si de buna lui functionare depinde sanatatea intregului organism.

Functionarea inimii si a sistemului cardiovascular

Functiile inimii:
  • Trimite oxigen si substante nutritive, prin intermediul sangelui, catre toate celulele organismului.
  • Indeparteaza reziduurile de la nivelul tuturor celulelor din corp.
  • Genereaza o miscare de pompare prin contractii musculare ale inimii, determinand circulatia sangvina.
La fiecare bataie a inimii au loc urmatoarele procese complexe:
  • Sangele, care deja a traversat corpul si s-a debarasat de oxigen, se intoarce la inima prin venele cave, superioara si inferioara.
  • Sangele patrunde in atriul drept in acelasi timp cu cel oxigenat, proaspat iesit din plamani, apoi se deplaseaza in atriul stang.
  • Ventriculele se relaxeaza (diastola).
  • Atriile se umplu cu sange, deschizand valvele care permit trecerea in ventriculele stang si drept.
  • Ventriculele se contracta (sistola), inchizand valvele si pompand sangele in exterior.
  • Din ventriculul drept sangele patrunde in artera pulmonara, iar din ventriculul stang in aorta, ajungand in intregul organism pentru a hrani si a oxigena tesuturile.
Bataia inimii este declansata de electricitatea din celulele specializate (numite pacemaker, care dau ritmul inimii). Aceasta electricitate, incepand din partea superioara a inimii si mergand spre cea inferioara, stimuleaza muschiul cardiac sa trimita sangele prin valva aortica.
Mitocondriile sunt structuri de dimensiuni reduse aflate in interiorul celulelor inimii, care sporesc puterea contractiilor acesteia.

Din ce este alcatuit sistemul cardiovascular

Inima

  • Reprezinta cel mai puternic muschi din corp, 90% din suprafata ei fiind formata din tesut muscular.
  • Are forma unui pumn.
  • Cantareste aproximativ 300 g.
  • Este situata intre cei doi plamani si dedesubtul sternului (osul pieptului). Doua treimi din inima se afla in partea stanga a corpului, iar o treime in partea dreapta.
  • Cuprinde patru camere goale, bogate in vase de sange.
  • Partea dreapta a inimii este despartita de cea stanga printr-un perete solid.
  • Pe partea stanga se gasesc atriul stang si ventriculul stang, iar pe partea dreapta, atriul drept si ventriculul drept.
  • Cele doua atrii cu pereti subtiri sunt rezervoarele in care se acumuleaza sangele, in timp ce ventriculele, cu pereti grosi, pompeaza sangele.
  • Bate intr-un ciclu ritmic de contractie si relaxare care are loc de 40-70 de ori pe minut (acest ciclu da pulsul).

Sangele

Este format din globule rosii (care transporta oxigenul), plasma (care transporta grasimile, carbohidratii, proteinele, sarurile minerale si vitaminele), globule albe (leucocitele, care lupta impotriva infectiilor) si hormoni.

Vasele de sange

  • Sunt: venele, arterele, arteriolele si capilarele.
  • Arterele, arteriolele si capilarele transporta sangele proaspat oxigenat catre celulele organismului.
  • Venele transporta sangele care a preluat dioxidul de carbon si reziduurile de la celule inapoi la inima si la plamani, de unde acestea sunt eliminate.
  • Doua artere coronare formate din trei straturi de tesut extrem de puternic inconjoara inima pentru a o hrani si a-i furniza oxigen acestui organ extrem de activ.

Cu ce interactioneaza sistemul cardiovascular

  • Cu sistemul nervos – fibrele nervoase autonome si un sistem de control nervos de la nivelul trunchiului cerebral regleaza bataile inimii si debitul cardiac.
  • Cu aparatul respirator – inima primeste sange cu oxigen de la plamani si trimite sangele cu dioxid de carbon catre acestia. Muschiul de dimensiuni mari al diafragmei influenteaza inima. (Respiratiile profunde in care intervine si diafragma, ajuta inima).
  • Cu sistemul limfatic – in locurile din corp in care nu ajung capilarele, vasele limfatice le preiau functiile de hranire si de purificare a celulelor.
  • Cu toate celelalte sisteme si aparate ale corpului. O circulatie buna este esentiala pentru sanatatea tuturor partilor corpului.

Conexiunea minte/corp

  • Inima trimite la iubire, iar sangele reprezinta bucuria.
  • Atacul de cord – uneori se opune bucuriei de a trai.
  • Hipertensiunea – emotii neexprimate sau probleme emotionale nerezolvate.
  • Hipotensiunea – tristete, depresie, pierdere.
  • Varicele – descurajare, senzatia de supraincarcare.

Functionarea optima a inimii si a vaselor de sange

Pentru o functionare optima, inima necesita un regim alimentar sanatos, multe exercitii fizice si suficienta relaxare.
Consumul de tutun, medicamente, alcool si cofeina, precum si poluarea din mediul inconjurator au efecte negative asupra inimii. Stresul are efecte devastatoare asupra ei.
Inima are nevoie de celelalte organe si glande ale corpului pentru a functiona cum trebuie. Totodata ea necesita o buna circulatie de-a lungul intregului corp.

Ce putem face pentru a avea o inima si vase de sange sanatoase

Sa ne exersam inima. Exercitiul fizic creste energia. Pentru a avea o stare excelenta de sanatate si a ne prelungi viata, este necesar sa facem circa 60 de minute pe zi de exercitii fizice care ne cresc ritmul cardiac la 80% sau chiar mai mult din maximul calculat pentru varsta noastra (220 minus varsta pe care o ai). Putem avea trei reprize a cate 20 de minute de efort fizic. Ceea ce depaseste acest prag (60 de minute zilnic de exercitii intense, care consuma circa 6500 de calorii intr-o saptamana), nu mai aduce nici un fel de beneficiu organismului, ba chiar scade longevitatea.
Sportul scade tensiunea arteriala. Chiar si mersul pe jos cateva minute in plus in fiecare zi poate scadea colesterolul rau (LDL) si-l poate creste pe cel bun (HDL); poate de asemenea sa scada inflamatiile. Solicitarea la maxim a unui muschi il intareste, asa ca muschiul cardiac devine mai puternic daca este solicitat periodic. Miscarea poate intari si vasele de sange pentru ca le face sa se dilate, devenind astfel mai elastice.
Sportul ne ajuta sa nu ne ingrasam. Persoanele supraponderale au un risc dublu de a face o boala cardiaca. Daca nu ati mai facut miscare de ceva vreme, ar fi bine sa incepeti prin a merge pe jos, inainte de a ridica greutati, apoi mai adaugati un tip de activitate fizica – ciclism, inot, un aparat mai usor, pentru a ridica ritmul cardiac treptat.
Sa ne cunoastem numerele esentiale (teste si analize de sange)
Tensiunea arteriala optima este de 115/76. Se poate masura oricand si in orice moment al zilei.
Analizele de sange este indicat sa se faca o data pe an
  • Colesterolul – este mai putin important colesterolul total si mai important ca fractiunile HDL (colesterol bun) si LDL (colesterol rau) sa fie in limite normale. (Valorile normale sunt: colesterol total <200 mg/dl, HDL >60 mg/dl, LDL <100 mg/dl).
  • Homocisteina este un produs derivat din digestia proteinelor si valoarea normala este de 9 mg/dl.
  • Proteina C-reactiva masoara nivelul inflamatiilor din organism, iar valoarea normala acceptata este intre 0-1.0 mg/dl sau sub 10 mg/l.
  • Glicemia este zaharul din sange si trebuie sa fie 70-100 mg/dl.
Testele fizice:
  • Frecventa cardiaca maxima, sau cat de intens poti exersa. Se masoara frecventa cardiaca dupa ce ai facut efort fizic la capacitate maxima timp de trei minute. Trebuie sa observi cat de aproape este de 80-90% din valoarea maxima pentru varsta ta (220 minus varsta ta).
  • Timpul de revenire, sau cat de repede iti revii dupa exercitiul fizic. La finalul unui exercitiu epuizant, verifica-ti frecventa cardiaca. Apoi nu mai face nici un exercitiu si verifica din nou frecventa cardiaca dupa 2 minute. La o persoana sanatoasa, dupa cele 2 minute, frecventa cardiaca trebuie sa ajunga cat mai aproape de cea in stare de repaos, adica timpul de revenire sa fie scurt.
Sa ne controlam emotiile si sa dezvoltam prietenii de lunga durata. Suntem mai sanatosi atunci cand suntem fericitiTrebuie sa ne luptam cu furia si cu ostilitatea, care pot creste tensiunea arteriala, pot produce constricitia vaselor de sange si pot afecta procesul normal de refacere a organismului. In astfel de situatii ajuta tehnicile de relaxare, meditatia si socializarea. Depresia trebuie alungata intrucat poate produce boli de inima. Stresul trebuie eliberat deoarece stresul emotional poate duce la stres fizic.
Sa ne hranim inima corespunzator. Se recomanda a consuma o mana de nuci pe zi. Consumul zilnic de nuci, alune si seminte scade riscul bolilor de inima cu 20-60%.
Uleiul de masline bogat in acizi nesaturati lubrifiaza organismul si scade colesterolul rau.
Pestele contine acizi grasi omega 3 care reduce nivelul de trigliceride din sange, stabilizeaza frecventa cardiaca si scade tensiunea arteriala. O sursa buna de omega 3 sunt si semintele de in.
Consumati flavonoide (substante puternic antioxidante si antiinflamatorii) din: nuci, ceai, vin rosu, struguri, merisor, suc proaspat stors de portocale, ceapa, rosii si suc de rosii.
Evitati cat mai mult posibil dusmanii inimii:
  • grasimile saturate si grasimile trans din: carne, lactate nedegresate, produse de panificatie si patiserie, mancare de tip fast-food, uleiurile de palmier si de cocos.
  • zaharurile simple
Sa nu ne ignoram genele. Trebuie sa fim atenti la bolile de care sufera sau au suferit membrii familiei deoarece s-ar putea sa le mostenim. Oricum, in aceste situatii suntem mult mai predispusi sa dobandim o anumita boala pe parcursul vietii daca un membru al familiei a avut-o. De aici diferentele dintre oameni in raport cu bolile: unii au o sensibilitate mai mare si un risc crescut in fata unor boli fata de alti oameni care nu au gene care sa-i predispuna la acele boli. Daca ne controlam din tinerete acesti factori de risc, avem mari sanse sa invingem mostenirea genetica.
Sa ne respectam programul de somn si odihna. Lipsa de somn sau un somn de proasta calitate creste nivelul de stres din organism, creste apetitul pentru mancaruri nesanatoase si incetineste procesul de regenerare a corpului.
In concluzie, Blaga avea mare dreptate ca inima aplauda existenta: ea va bate in ritmul in care traim si va raspunde la tot ce i se ofera.
“Inima este ca marea, pastreaza in adancul ei tot ce a primit.” (Richard Wurmbrand).
Iti doresc o inima sanatoasa si fericita!

Surse: Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”; Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”.
http://inimafericita.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu