marți, 21 octombrie 2014

Dopamina = STAREA DE BINE

Neurotransmitatorul din creier — dopamina — activeaza metabolismul ajutand organismul sa aiba o greutate sanatoasa. In plus, dopamina ajuta creierul sa genereze suficienta energie pentru functionarea organismului. Potrivit website-ului Health News Stand, dopamina stimuleaza inima, regleaza fluxul de informatii la nivelul creierului, controleaza miscarea si permite oamenilor sa cunoasca sentimentele de pasiune si placere. Productia de dopamina este stimulata de consumul anumitor alimente, in special cele care contin aminoacidul tirozina. Consumul unor asemenea alimente speciale ne sporeste capacitatea de a raspunde optim atat din punct de vedere fizic cat si emotional. Toate alimentele consumate ar trebui sa fie organice pentru a evita efectele pesticidelor, ale diversilor compusi chimici precum si cele ale organismelor modificate genetic (OMG-uri). 
Proteinele sunt bogate in aminoacizi, care sunt necesari pentru producerea dopaminei. Includeti in regimul dumneavoastra alimentar produse precum peste, oua, carne de pui, curcan si carne rosie pentru a furniza organismului aminoacizi adecvati. Produsele fermentate din soia dar si alte leguminoase, sunt considerate proteine incomplete; cu toate acestea, formeaza proteine complete atunci cand sunt consumate in combinatie cu cereale, devenind surse excelente de aminoacizi asociati dopaminei. 
Legume - Anumite legume speciale sunt surse excelente de aminoacizi care stimuleaza producerea dopaminei. De exemplu, sfecla furnizeaza aminoacidul numit betaina, care contribuie la reglarea neurotransmitatorilor precum dopamina. S-a constatat faptul ca anghinarea si avocado determina, de asemenea, cresterea nivelurilor de dopamina. 
Fructe - Bananele coapte sunt o sursa importanta de tirozina, explica MedHelp.com; si, pe masura ce continua sa se coaca si devin mai dulci, elementul tirozina devine si mai puternic. Tirozina ajuta la reglarea si stimularea nivelurilor de dopamina, determinand cresterea capacitatii de memorie si starea de vigilenta. Merele sunt recomandate prin continutul ridicat in quercetina, un antioxidant, potrivit MedHelp.com, care, s-a demonstrat, ca ajuta in prevenirea bolilor neurodegenerative prin stimularea producerii de dopamina in creier. Nu uitati nici capsunile, afinele sau prunele pentru a completa furnizarea de substante nutritive care declanseaza eliberarea dopaminei. Nuci si seminte migdalele, semintele de susan si dovleac – in stare cruda – reprezinta o gustare excelenta si contribuie la reglarea nivelului de dopamina. Untul de migdale sau tahini, o pasta obtinuta din seminte de susan, sunt surse excelente pentru aminoacizii necesari productiei de dopamina. 
Germenii de grau furnizeaza aminoacidul esential fenilalanina care este convertit la tirozina si care stimuleaza, apoi, eliberarea unei cantitati suplimentare de dopamina. Nu utilizati germeni de grau daca aveti intoleranta la gluten sau suferiti de o alergie la grau. Ierburi Potrivit Blessed Maine Herbs, mai multe plante medicinale comune, obisnuite, sunt cunoscute a ajuta la reglarea nivelului de dopamina. Printre aceste plante se numara schinduful, ginsengul, armurariul, trifoiul rosu si menta. Acestea sunt consumate, cel mai bine, sub forma de ceaiuri. 
Suplimentele - Adaugarea de suplimente alimentare in dieta cu scopul de a spori nivelurile de dopamina poate fi de ajutor daca nu puteti sa beneficiati de aceste substante nutritive din alimente. Tirozina, plus cateva vitamine precum B, C si E, dar si fierul, acidul folic si niacina, toate contribuie la declansarea eliberarii dopaminei. Consultati-va medicul inainte de a lua cantitati suplimentare de fier.
Sursa: http://www.naturalnews.com/040537_brain_foods_dopamine_production.html

NEUROTRANSMITATORII NE INFLUENTEAZA SANATATEA

In creier exista mai multi neurotransmitatori care contribuie la formarea echilibrului biochimic : DOPAMINA , ACETILCOLINA , GABA , SEROTONINA si BETAENDORFINELE . Dintre ei , cei mai importanti sunt dopamina, serotonina si betaendorfinele. 

1)DOPAMINA poate fi activata in exces de droguri , cafea , nicotina , bauturi dulci gazoase, bauturi cu cafeina , stres, sex pasional , sport extrem, antrenamente extenuante , teama, cearta etc. Prea multa dopamina nu este buna ; iata care sunt rezultatele excesului de dopamina (cauzeaza suprastimulare , prin cresterea adrenalinei) : Paranoia, Agresivitate, Insomnie, Iritabilitate, Ostilitate, Panica, Agitatie, Nerabdare, Euforie, Lipsa de atentie Cand este in echilibru, dopamina aduce : Motivatie Creativitate Incredere de sine Claritate Atentie, Focus Excitare sexuala Bucuria de a trai Simturile sunt ascutite ; suntem conectati la inima si sentimente Energie Este foarte important de stiut ca Betaendorfinele activeaza dopamina. Asta inseamna ca zaharul, alcoolul sau drogurile creaza valuri mari de BE dar si de dopamina , in acelasi timp , ceea ce inseamna un dublu efect negativ asupra creierului . Cei 7 pasi ai programului RR sunt creati tocmai pentru a vindeca nivelul dopaminei si al celorlalti neurotransmitatori. Pasul 1 incepe sa vindece nivelul glicemiei in sange . Pasul 2 se refera mai mult la o actiune fundamental necesara , aceea de a invata sa iti asculti propriul corp si sa vezi cum reactioneaza la diferiti nutrienti. Pasul 3 incepe sa vindece serotonina si continua vindecarea glicemiei . Pasul 4 vindeca serotonina . Pasul 5 incepe vindecarea poftelor nesanatoase si incepe sa lucreze impotriva valurilor inalte de BE ; inveti sa renunti la inlocuitorii dulcetii din viata ta si sa cauti bucuria in alta parte. Pasul 6 blocheaza nivelul prea inalt de BE . Pasul 7 te invata sa creezi abilitati de a creste BE in mod natural si echilibrat prin cultivarea actiunilor benefice pentru tine. In esenta , dopamina poate fi echilibrata cu ajutorul BE . Iata cateva recomandari : -alimentatie sanatoasa , cu respectarea pasilor in ritmul propriu fiecarei persoane, fara zahar, grasimi nesanatoase , alcool, droguri, cafea, etc. -cultivarea unei vieti calme , pozitive, echilibrate , in care sunt evitate drama si excesele de orice fel -evitarea medicamentelor care dezechilibreaza nivelul neurotransmitatorilor (eliminarea lor se face in timp , cand corpul e pregatit sa accepte schimbarea) -echilibru , echilibru, echilibru : in mancare , sport , sex , relatii etc.

2)SEROTONINA este o substanta chimica ce ajuta la mentinerea starii de bine dar si un neurotransmitator inhibitor, ce actioneaza asemeni unei frane in creier, care iti permite sa poti pune limite , sa poti spune NU atunci cand iti aperi demnitatea, integritatea si credintele personale de invazia nedorita a altor persoane in viata ta . De aceea , o modalitate usoara de a ne da seama daca nivelul serotoninei este echilibrat sau nu , este sa observam daca putem refuza cu usurinta ceea ce ne face rau . Iata de ce oamenii despre care se spune deseori ca sunt slabi , sau ca nu au destula vointa, nu sunt decat persoane al caror creier are un nivel prea scazut de serotonina , fiind SG. Dar si anxietatea este un efect foarte usor de identificat al serotoninei scazute , tot asa cum un alt indiciu al nivelului este starea depresiva . Depresia nu depinde insa numai de serotonina , ci si de gradul de expunere la lumina solara . Din aceasta cauza , persoanele care locuiesc in zone neinsorite (exemplu, tarile nordice) devin mai depresive decat altele. De asemeni , persoanele SG vor observa ca pe parcursul toamnei sau iernii, care sunt anotimpuri cu mai putin soare , depresia reapare . O solutie benefica pentru cei care sufera de depresie si locuiesc in zone innorate , este folosirea unui aparat care difuzeaza lumina artificiala ce ofera organismului un inlocuitor perfect al luminii solare (eu folosesc Phillips GoLite , cumparat de pe Amazon ) . O alta cale de a creste natural serotonina in creierul unei persoane SG , este print-o alimentatie bogata in aminoacizi proveniti din proteine . Cand consumam anumite combinatii de alimente (spre exemplu curcan cu cartofi) se produce o cantitate mare de triptofan care este precursorul serotoninei . Doar mancatul acestor alimente nu determina insa ca triptofanul sa se transforme in serotonina . Pentru aceasta e nevoie de consumarea unui cartof cu tot cu coaja seara , inainte de culcare , la 3 ore dupa cina. Si in fine , o a treia cale de a obtine serotonina in creier, care este si foarte placuta , este aceea de a face lucruri repetitive . Actiunile repetitive care echilibreaza nivelul serotoninei (dupa Kathleen DesMaisons) : -maturatul -leganatul -crosetatul -scrisul la computer/masina de scris -inotul -mestecatul gumei -folosirea aspiratorului -taiatul legumelor -mangaiatul sau pieptanatul animalului de casa -cantatul la un instrument -plimbarea pe jos sau cu bicicleta -pictura -framantatul unui aluat -dansul -calcatul rufelor -folosirea lopetii sau a greblei (gradinarit) ; pigulirea florilor uscate din jardiniere -orice act de creatie , etc Tot serotonina este raspunzatoare si de capacitatea de a sterge din minte traumele si imaginile negative inregistrate in situatii dramatice . Cand avem destula serotonina , ne vindecam mai repede emotiile negative . Cazurile cu traume, fobii sau boli grave (care si ele sunt generate tot de dezechilibrul emotional) in care terapiile , fie ele si neconventionale , nu functioneaza , corespund persoanelor cu un nivel al serotoninei scazut. Simptomele asociate cu un nivel redus al serotoninei sunt (dupa Kathleen DesMaisons) : -depresie -impulsivitate -deficit de atentie (lipsa concentrarii) -blocat, confuz -nu poate cere ajutorul altcuiva -tendinta de suicidere -reactiv la mediul exterior -pofta de dulciuri -pofta de carbohidrati rafinati Caracteristicile nivelului echilibrat de serotonina (dupa Kathleen DesMaisons) : -plin de speranta, optimist -reflectiv, ganditor -capabil de a se concentra -creativ, focusat -capabil de a depasi obstacolele -in stare sa ceara ajutor -raspunde mediului exterior fara incarcatura emotionala -se poate gandi la un desert fara incarcatura emotionala -pofta de alimente diverse Ce afecteaza nivelul serotoninei ? (dupa Kathleen DesMaisons) : -stresul -traumele -tristetea cauzata de pierderea cuiva drag -oboseala -lipsa somnului -furia -alcoolul -o dieta cu un continut sarac in proteine , fara carbohidrati completi sau vitamine adecvate , cu exces de alimente nesanatoase Ce se intampla daca incercam sa compensam lipsa serotoninei cu suplimente ? Kathleen DesMaisons spune ca atunci cand luam suplimente cum sunt 5HTP sau triptofan, asta poate fi o problema deoarece sistemul aminoacizilordin organism se supraincarca si se dezechilibreaza . « Ceea ce avem nevoie este echilibru, echilibru, echilibru» spune ea. O dieta adecvata, pe de alta parte, va restitui tocmai acest echilibru in creier si in organism, in mod natural , in ritmul unic al fiecarei persoane . 

3)BETAENDORFINELE (BE) reprezinta o substanta chimica creata de creier in anumite conditii de hrana si un anumit stil de viata, care are capacitatea de a modifica atat emotiile cat si starea fizica , care reprezinta un antidot contra durerii de orice fel si care influenteaza nivelul de sociabilitate si adaptabilitate al unei persoane. Asa cum spune Kathleen DesMaisons , « betaendorfinele ne protejeaza de durerea emotionala .Daca avem un nivel scazut al betaenodorfinelor in creier, vom avea o toleranta redusa fata de criticism , pierderi de orice fel (bunuri materiale, persoane dragi, etc ) si izolare de societate. Ne putem simti coplesiti de emotii si inadecvati . Si adeseori, capatam un sentiment de neajutorare care poate parea total disproportionat in raport cu situatia prin care trecem » . Si tot in opinia sa, iata care sunt caracteristicile nivelului scazut de betaendorfine : -toleranta scazuta la durere de orice fel -comportament reactional , plangacios -te simti coplesit de durerea altora -devii impulsiv, agresiv uneori -ai toane -esti timid -te simti vulnerabil -ai o stima scazuta fata de sine si te simti inferior celorlalti -te simti izolat, introvertit, deconectat de lumea exterioara ; uneori te simti ca un strain in raporturile cu ceilalti -ai tendinta de a lasa totul de la tine, esti genul de persoana care daruieste totul , chiar si in detrimentul personal -poti actiona ca un erou in ochii altora , dar in interior te simti un invins -simti ca esti manipulat de ceilalti -poftesti dulciuri , carbohidrati rafinati , alcool , droguri – tot ce te poate ajuta sa cresti nivelul betaendorfinelor in creier , pentru a iesi din starea negativa -esti tentat sa intreprinzi orice activitati care iti cresc adrenalina si nivelul betaendorfinelor rapid in creier , pentru a simti fiorul vietii din plin , dupa care treci prin perioade de apatie si uneori depresie , simtindu-te fara energie -te simti coplesit emotional si reactionezi disproportionat fata de gravitatea situatiei prin care treci ; vezi doar partea negativa a situatiei Iar acestea sunt caracteristicile pozitive ale betaendorfinelor, atunci cand se afla in echilibru : -toleranta ridicata fata de durere de orice fel (fizica, emotionala) -sensibilitate -o inalta stima de sine -compasiune -incredere, speranta, optimism, euforie -conectare la tot ce e in jur -responsabilitate -o atitudine relaxata fata de dulciuri -o gandire orientata spre gasirea de solutii in orice situatie ; vezi partea pozitiva a situatiei Oamenii cu probleme glicemice , adica SG (diabeticii, hipoglicemicii) dar si cei care sufera de alcoolism , consuma droguri , sau au trecut prin traume repetate , au un nivel scazut al BE (betaendorfine) . Aceste persoane sunt inclinate sa caute mereu activitati care sa le creasca nivelul BE , pentru a se simti mai bine . Aduceti-va aminte ca in stare pozitiva, BE inseamna o stare de calm sau bucurie si respect de sine. Nu numai zaharul, alcoolul sau drogurile pot face ca BE sa creasca anormal de rapid , ci si grasimea folosita in exces in mancare si intreprinderea anumitor actiuni , cum ar fi : -practicarea de sporturi extreme sau foarte solicitante (care ridica dramatic adrenalina si implicit nivelul BE ) -jocurile de noroc , actiunile riscante cum ar fi cele de la bursa, pariurile, etc -tatuarea pielii (produce durere intensa) -nasterea unui copil -durerea de orice fel -orice actiune prin care o persoana isi produce durere singura (exemplu rosul unghiilor pana cand degetele sangereaza, autopedepsirea fizica sau emotionala,etc) -infometarea -lipsa somnului si statul pana noaptea tarziu -practicarea intensiva si extenuanta a antrenamentelor sportive -lucrul intr-un mediu toxic emotional -relatia cu un partener dificil -sexul vulgar sau masturbarea, lipsa dragostei in relatiile intime ; prea mult sex pasional dintr-o data -graba , nerabdarea -amanarea achitarii datoriilor la timp (creaza o crestere a adrenalinei ) -situatiile dramatice, certurile , tragediile activeaza intens nivelul BE -orice activitate pe care o practicam intens , zilnic si care a devenit o adictie , chiar daca credem ca este foarte benefica pentru noi Poate cel mai simplu exemplu este acela al indragostirii. Stiti cum este atunci cand ne indragostim ! Traim o stare de serenitate, de plutire , de euforie aproape prosteasca , suntem cu capul in nori si ni se pare ca lumea e perfecta si frumoasa . Nu e de mirare ca sunt unii oameni cu deficit de BE care cauta non-stop sa intre in alte relatii , sa se indragosteasca iar si iar , pentru a simti fiorul crescand al BE. Toate actiunile care ridica in mod prea brusc nivelul BE in creier creaza o incarcare emotionala foarte puternica ce determina senzatia de bine si placere in timp ce creierul trebuie sa se adapteze prea rapid acestei noi situatii , astfel incat va avea de fiecare data nevoie de si mai multe BE. In timp, apare efectul de retragere, de descarcare emotionala , un sentiment ca si cum viata ar fi plata , « fara sare si piper « , concomitent cu senzatia de inadecvare si teama, in incercarea disperata de a gasi o alta activitate in care sa ne simtim euforici. Din aceasta cauza , persoanele cu un nivel scazut al BE vor incepe sa caute si mai mult situatiile de genul celor descrise mai sus , incercand sa mentina continuu starea de euforie in creier , ceea ce va fi din ce in ce mai greu. Tot din acelasi motive , aceste persoane sunt mari amatoare de certuri si devin agresive , cautand mereu dramele care le alimenteaza brusc nivelul BE in creier. De aceea, cand avem in preajma (acasa sau la serviciu) asemenea oameni , este bine sa ne amintim ca ei au un dezechilibru chimic al creierului si nu este ceva in neregula cu ei ci cu biochimia lor. Prioritatea noastra in acest caz, e sa ne pastram armonia . Nu suntem egoisti sau insensibili cand ne fixam bariere in calea negativitatii , ci ne protejam spatiul sacru si armonios din interior. De aceea , uneori , cea mai buna solutie in astfel de cazuri este sa plecam de langa cel care cauta drama cu orice pret daca vrem sa ne pastram nivelul serotoninei echilibrat. Atunci cand nivelul BE e foarte scazut in creier, persoana respectiva e intr-o stare depresiva acuta , de respingere inconstienta a binelui , chiar daca in mod constient ea isi doreste sa se vindece . Practic , acesta e motivul pentru care un astfel de caz se nu se trateaza cu ajutorul terapiilor obisnuite . Chiar daca se inregistreaza progrese , acestea vor fi mult mai lente decat in cazul persoanelor care au un nivel mai stabil al BE . Gary Craig, inventatorul tehniciI EFT , spune despre acest tip de persoane care raspund mai greu terapiilor ca e ca si cum ar avea « bateriile inversate » . Folosind o analogie cu organismul uman, inchipuiti-va cum ar putea functiona un aparat ale carei baterii nu au fost pozitionate asa cum trebuie pentru a avea polaritate (armonie) . Nu ar putea , desigur. Cam asa e si cu creierul uman dezechilibrat.Nu are polaritatea necesara pentru a fi in armonie. Celulele BE cer insa cu ardoare sa fie echilibrate in mod natural , iar orice incercare de a trata chimia creierului artificial , luand medicamente sau actionand pentru cresterea rapida a BE , esueaza in timp , fiindca organismul stie exact ce are de facut pentru a se echilibra si nu are nevoie decat de cateva elemente simple – o hrana adecvata si un stil de viata placut . Sau , asa cum spune Kathleen DesMaisons, « nu trebuie sa iti faci griji despre cum vor evolua BE ; tot ce trebuie sa faci la inceput e sa ai grija de dieta ta » . Cei 7 pasi ai PNP (Potatoes not Prozac) sunt ganditi astfel incat sa creasca BE in mod natural , continuu , intr-un ritm nici prea rapid, nici prea lent, exact cum ii trebuie organismului. Primii pasi PNP sunt de obicei mai dificil de abordat tocmai datorita nivelului inca dezechilibrat al BE , dar pe masura ce se inainteaza spre pasul 7 , schimbarea pozitiva a modului de a gandi incepe sa devina o realitate. Care sunt activitatile care mentin un nivel stabil al BE in creier ? -rugaciunea -meditatia -munca facuta cu placere, ascultarea muzicii armonioase , in special a muzicii clasice, mancatul unor alimente sanatoase, gatite gustos, participarea la discutii inspiratoare, dansul -gradinaritul -mangaierea unui animal de casa si joaca cu el -joaca cu copiii sau nepotii -imbaiere in arome naturale , la lumina lumanarilor -vizionarea unor filme placute (romantice , comedii etc) -o plimbare in natura -gatitul, activitatile de curatenie in general -admirarea animalutelor intr-un petshop -privitul focului in semineu, band o ceasca de ceai cald, de craciun -partciparea la un spectacol inaltator (muzica, balet etc), alaturi de o mare masa de oameni -practicarea exercitiilor de respiratie -stretching -inotul -patinajul -orice activitate (sportiva sau nu) care ne face placere cu adevarat (CONSTANTA VASILE)

Ce sunt neurotransmitatorii

Pana la descoperirea neurotransmitatorilor, explicatiile despre functionarea sistemului nervos au fost dintre cele mai diverse. In Antichitate, chiar si invatatii considerau ca mintea este guvernata de un “spirit”, care dicteaza gandurile si comportamentul omului. Mai tarziu, mai mult intuitiv, s-a spus ca fibrele nervoase sunt traversate de curenti electrici.

Neuroni si sinapse
Neuroni si sinapse
In 1791, fizicianul italian Luigi Galvani chiar a reusit sa demonstreze ca nervii erau stimulati de mici impulsuri electrice, conectand un picior amputat de broasca la niste conductori de metal. Abia la inceputul secolului al XX-lea, in anul 1921, cercetatorul de origine austriaca Otto Loewi descopera primul neurotransmitator, aratand ca activitatea sistemului nervos se bazeaza, partial, pe semnalele electrice din celulele nervoase, dar si pe semnale chimice, transmise prin anumite substante. In cadrul experimentului sau, Loewi foloseste doua broaste, una dintre ele avand inima conectata la nervul vag. Inima numarul I, cea conectata la nervul vag, a fost introdusa intr-un recipient cu solutie salina, apoi conectata la inima II, pentru ca fluidele din inima I sa poata ajunge si la inima II. Stimularea electrica a nervului vag, conectat la inima I, a avut ca efect o incetinire a batailor acesteia. Loewi observa ca, la scurt timp, si inima II si-a incetinit bataile, cercetatorul tragand concluzia ca stimularea electrica a nervului vag determina eliberarea unui compus chimic, pe care el il numeste “Vagusstoff”, pornind de la numele nervului vag – substanta pe care astazi o cunoastem a fi neurotransmitatorul acetilcolina (cu rol esential in procesele de invatare, de memorare, in controlul activitatii muschilor etc.).
Neurotransmitatorii si mediul inconjurator
Neurotransmitatorii si mediul inconjurator
In creier exista miliarde de neuroni, iar comunicarea informatiei intre acestia se face prin intermediul compusilor de natura chimica – neurotransmitatori - printr-o fanta care poarta numele de sinapsa. O celula nervoasa normala poate dezvolta peste o mie de sinapse. Neurotransmitatorii sunt eliberati la nivelul neuronilor, in cadrul terminalului presinaptic. Mai departe, moleculele acestor substante traverseaza fanta sinaptica, pentru a fi acceptate de catre un alt neuron, prin receptori specifici. Actiunea care urmeaza poate sa fie de excitare a celulei nervoase sau de inhibitie.
Neurotransmitatorii (peste 40 descoperiti pana in prezent) pot influenta capacitatea de concentrare, dispozitia, somnul, greutatea si pot determina aparitia unor efecte adverse, in momentul in care concentratiile lor sunt dezechilibrate. Stresul cronic, lipsa somnului, dieta necorespunsatoare, consumul de alcool, neurotoxinele si predispozitia genetica pot duce la dezechilibarea balantei extrem de fragile, a acestor substante chimice. Multe substante din organism, cu rol de hormoni (insulina, de exemplu), pot sa devina, la randul lor, neurotransmitatori, la nivelul sistemului nervos central. Exista doua tipuri de neurotransmitatori –  excitatori si inhibitori. Cei excitatori provoaca o stimulare a sistemului nervos central, in timp ce inhibitorii induc un efect relaxant, de calmare si de echilibrare. In momentul in care substantele excitatorii sunt superactive, balanta celor inhibitorii este dereglata cu usurinta.

Din categoria substantelor inhibitorii fac parte:

  • Neurotransmitatorii mecanism de functionare
    Neurotransmitatorii mecanism de functionare
     SEROTONINA – cantitati adecvate de serotonina sunt necesare pentru stabilizarea dispozitiei si pentru balansarea efectelor altor substante excitatorii. Prin folosirea cafeinei, in mod regulat, se poate ajunge, in timp, la o depletie (diminuare) de serotonina, neurotransmitator implicat in reglarea ciclului somn-veghe, controlul durerii, digestie corespunzatoare. Nivelurile scazute ale acestei substante pot duce si la scaderea capacitatii de aparare a sistemului imun.
  •  GABA (gamma-aminobutyric acid) este o substanta cunoscuta ca fiind echivalentul natural al valiumului (un tranchilizant, utilizat in cazul nevrozelor, anxietatii, spasmelor musculare etc.). In momentul in care concentratiile acestei substante, in organism, depasesc limitele normale, in sus sau in jos, este foarte probabil ca o substanta excitatorie sa fie hiperactiva la nivel cerebral. In acel moment, GABA va fi “trimisa” pentru a balansa acest exces de potentiale de actiune.

Din categoria substantelor excitatorii fac parte:

  • Neurotransmitatori
    Neurotransmitatori
    DOPAMINA – este un neurotransmitator cu un statut special, pentru ca este considerat atat inhibitor, cat si excitator. Dezechilibrul (exces sau cantitate insuficienta) genereaza deficite de atentie si de memorare (nu ne amintim unde am pus cheile, uitam un paragraf pe care tocmai l-am citit sau, pur si simplu, visam cu ochii deschisi, fara a ne concentra la indatoririle zilnice). Acest neurotransmitator – dopamina – este responsabil si de mentinerea dorintei de a finaliza o activitate inceputa (sustine, asadar, motivatia). Stimulentele, asa cum sunt medicamentele administrate in cazul persoanelor care sufera de ADHD (tulburari de comportament care vizeaza, in primul rand, concentrarea, mai ales la copii) sau de autism, duc la stimularea nivelurilor de dopamina, pentru ca aceasta sa ajunga la nivel sinaptic.
    Mecanismul neurotransmitatorilor
    Mecanismul neurotransmitatorilor

    Cafeina are un efect similar. Din nefericire, o asemenea stimulare va determina treptat, depletia (scaderea) dopaminei, iar restabilirea balantei normale, firesti, este destul de dificila. In cazul schizofreniei (afectiune neuropsihiatrica), s-au constat niveluri uriase ale dopaminei la nivelul lobilor frontali. Pe de alta
    parte, o cantitate foarte redusa de dopamina, in ariile motorii ale creierului, este specifica persoanelor care sufera de Parkinson, boala care presupune existenta tremorului muscular necontrolabil. Recent, s-a descoperit ca nivelurile scazute de dopamina sunt legate nu numai de sociopatia schizofrenicilor, dar si de anxietatea sociala a oamenilor sanatosi. Studiile mai vechi atestau implicarea acestui neurotransmitator in declansarea placerii de a manca, dar cercetarile recente atesta implicarea endorfinelor, si nu a dopaminei, in acest proces.
  • NOREPINEFRINA este o substanta excitatorie responsabila de procesele stimulatorii care au loc in interiorul corpului uman. Cand nivelurile sunt crescute, efectele se manifesta prin schimbarile bruste de dispozitie sau prin anxietate (neliniste exagerata si nejustificata). Nivelurile scazute ale norepinefrinei pot determina diminuarea capacitatii de concentrare, scaderea energiei de peste zi, dar si dereglari ale somnului.
  • EPINEFRINA este un neurotransmitator excitator care, in concentratii mari, induce starea de stres, pe o durata limitata. Stresul pe termen lung, dar si insomnia, pot duce la scaderea nivelului epinefrinei, care influenteaza si rata batailor inimii si presiunea arteriala.

Neurotransmițătorii

Sentimentele, emotiile chiar si deciziile noastre cele mai importante sunt controlate de fapt de niste substante chimice. De multe ori principiul cauzalitatii se inverseaza (emotiile produc substantele dar si substantele produc emotiile). Ce sunt de fapt aceste substante? Ele se numesc neurotransmitatori.

Neurotransmitatorii sunt niste substante care trec dintr-un neuron in altul ca in desen, transmitand in felul asta impulsul nervos. Sunt de fapt niste substante chimice similare cu hormonii sa zicem (unii neurotransmitatori sunt si hormoni – de ex. dopamina) care transmit un mesaj.

Neurotransmitatorii sunt de fapt “mesageri chimici” . Procesul este ceva de genul:
1. In neuronul presinaptic vine un impuls electric
2. Neuronul elibereaza un neurotransmitator
3. Acesta trece prin sinapsa si se cupleaza cu un neuroreceptor al neuronului post sinaptic. Pt. fiecare tip de neurotransmitator (sa zicem culoare) exista un tip de receptor. Prespunand ca dopamina ar fi galbena, neurotransmitatorul galben se aseaza pe receptori galbeni, dopaminergici. Neuronii dopaminergici (ex. cei din centrul placerii) fabrica dopamina dar pot avea si alt tip de receptori decat cei dopaminergici (ex. nicotinici – da, nicotina este un neurotransmitator si exista receptorii specifici pentru nicotina). Probabil fiecare neuron din creier are receptori inhibitori GABA A (cei afectati de alcool si diazepam) si/sau pentru glicina. Multe celule (nu toate) fac GABA.
4. Neuronul postsinaptic poate trimite si el mai departe prin axonul lui un semnal electric. Procesul in sine e putin mai complicat, implica si notiunea de “potential de actiune” – “action potential” si notiunea de canal de ioni. Vom explica pe parcurs aceste notiuni.
Daca semnalul trece mai departe se spune ca neuronul a “declansat” – “fire”.
 In general, eliberarea neurotransmitatorului urmeaza dupa un “potential de actiune”. Acesta este  un eveniment de scurta durata la nivelul unei celule (cum ar fi neuronul dar si celulele de la nivelul inimii) in care potentialul membranei celulare (diferenta de potential electric intre interiorul si exteriorul celulei) creste si scade rapid urmand o traiectorie consistenta. Acest eveniment genereaza impulsul nervos care duce la eliberarea transmitatorului.
Deci,  inca odata, ce este un neurotransmitator? Un neurotransmitator este un mesager chimic (am spus asta deja). Este o substanta care isi face simtita prezenta in sinapsa (zona de contact dintre doi neuroni) in momentul in care un neuron trebuie sa transmita un mesaj altui neuron.
Care este rolul sinapsei?

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Epinefrină, cunoscută și sub numele de adrenalină, un neurotransmițător excitator.
Neurotransmițătorii, sau mediatorii chimici, sunt subsțante chimice care se găsesc în sistemul nervos( de exemplu creier), prin intermediul cărora se face transmiterea, modularea și amplificarea impulsurilor nervoase în sinapse (zona de contact dintre doi neuroni). Existența neurotransmițătorilor a fost confirmată prin cercetarile lui Otto Loewi, iar mai târziu Paton a introdus condițiile necesare ca o substanță sa fie considerată neurotransmițător:
  • să existe în formă finală sau ca precursor în spațiul presinaptic
  • enzimele de sinteză să fie în același spațiu
  • să existe enzime de inactivare în spațiul sinaptic
  • stimularea terminațiilor presinaptice să provoace eliberarea subsțantei respective în fanta sinaptică
  • să exercite un efect asupra membranei postsinaptice

Tipuri


Oxytocină, un neuropeptid.
Neurotranmițătorii se categorizează în patru grupe:
Principalii transmițători din creier sunt glutamatul (excitator) și GABA (inhibitor).
În afară de neurotransmițătorii propriu-ziși, neuronii mai secretă și alte substanțe folosite pentru transmiterea impulsului nervos:
  • Cotransmițătorii se eliberează concomitent cu neurotransmițătorii. Ei sunt implicați în modularea răspunsului postsinaptic și în reglarea cantității de neurotransmițător care se eliberează.
  • Neuromodulatorii nu acționează direct în producerea răspunsului postsinaptic, în schimb produc modificări de durată ale sensibilității membranei postsinaptice.

Acțiune

Sinapsă: A: terminal presinaptic B: fantă sinaptică C: terminal postsinaptic. 1. veziculă cu neurotransmițător 2. proteină G 3. canale de Ca++ 4. moleculă de neurotransmițător 5. canal de reabsorbție a mediatorilor deja eliberați(neutralizare) 6. receptori .
Neurotransmițătorii se găsesc în vezicule care conțin mai multe molecule de mediator. Când potențialul de acțiune ajunge la sinapsă, se deschid canalele de Ca++. Ca++ pătruns în terminalul presinaptic, stimulează transportul veziculelor spre membrana sinaptică, unde acestea fuzionează cu membrana, și moleculele sunt eliberate în fanta sinaptică. Acest proces se numește exocitoză. Apoi, mediatorul se cuplează cu receptorul specific, ceea ce determină schimbări în terminalul postsinaptic: deschiderea/închiderea unor canale ionice sau transducția semnalului la mesagerii de ordin 2 sau proteine G. Majoritatea neurotransmițătorilor sunt îndepărtați din fanta sinaptică de enzime pentru a nu se provoca o acțiune neintenționată.

Efect postsinaptic

Efectul neurotransmițătorului este dat de receptorul pe care acționează. De exemplu, GABA poate acționa pe doua tipuri de receptori inhibtori: GABA-A(rapid) și GABA-B(lent). Neurotransmițătorii pot provoca potențiale postsinaptice inhibitorii sau excitatorii, adică pot provoca trasmiterea unui impuls nervos, respectiv netransmiterea unui impuls nervos. În sistemul nervos central, este de obicei nevoie de o sumare spațială sau temporală a potențialelor locale pentru a se provoca un potențial de acțiune.

Acțiuni specifice

Prozac, un medicament folosit în psihiatrie contra depresiei.
În timp ce unii mediatori sunt utilizați în tot sistemul nervos central (glutamat, GABA), alții acționează în zone specifice ale creierului, sau doar în sistemul nervos periferic. De exmeplu, serotonina este utilizată în trunchiul cerebral în nucleul rafeului. Dopamina este utilizată în două contexte: sistemul responsabil de recompensă și cel responsabil de controlul mișcării.
Multe droguri conțin substante care seamănă cu astfel de neurotransmițători specifici (de exemplu LSD). Alte droguri blochează îndepărtarea neurtransmițătorilor din fanta sinaptică, ca de exemplu cocaina care blochează neutralizarea dopaminei. Și unele medicamente folosite în psihiatrie funcționează pe același principiu. De exemplu, Prozac inhibă neutralizarea serotoninei, crescându-i astfel puterea de acțiune.

Clasificare

Acetilcolină

Aminele biogene

Serotonină (5-hidroxitritamină), Melatonină

Aminoacizii

Excitatori: Glutamat, Gentamat, Aspartat
Inhibitori: GABA(acid gamaaminobutiric), Glicină

Neuropeptidele

Opioizii endogeni: Endorfină, Enkefalină, Dinorfină, Corticotropină(hormonul adrenocorticotrop - ACTH), Leumorfină
Substanța P, Neuropeptidul Y, Colecistokinină(CCK), Somatostatină

Purinele

Adenozină și ATP(adenozintrifosfat), ADP(adenozindifosfat), AMP(adenozinmonofosfat)

Alte molecule cu funcție neuromodulatorie

Steroizi: aldosteron, cortizon, progesteron, estrogen, testosteron

Surse

  • Olteanu, A.& Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Miu, A. C. & Olteanu, A. I. (2003). Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la comportament și evoluție. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Dacia, Cluj-Napoca.

luni, 20 octombrie 2014

Hipotensiunea arterială (hTA)


Este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii arteriale (mai putin de 90/60). (sistolica/diastolica). 

La oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si sistemul vascular). Totusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la persoanele in varsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux sangvin inadecvat la inima, creier si alte organe vitale.
Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux sangvin adecvat. Acest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de ameteala. Ea apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism) din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica mediata neuronal.

Clasificarea hipotensiunii arteriale:
·         hipotensiunea arteriala esentiala
·         hipotensiunea simptomatică(secundară)
·         hipotensiunea ortostatica (postural)
·         hipotensiunea postprandiala

1. Hipotensiunea arteriala esentiala apare in absenta unei cauze cunoscute, are uneori un caracter familial si se intalneste frecvent la cei care fac mari eforturi intelectuale. Se datoreaza dereglarii mecanismelor nervoase si endocrine care mentin regimul circulatiei. Are un prognostic bun.
2. Hipotensiunea simptomatică (secundară) are cause multiple. Tratamentul se adresează îndeosebiafecţiunii cauzale şi în al doilea rând Hta, pentru care măsuriel terapeutice sunt similare cu tratamentul Hta.

3. Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom (reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare, cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care o persoana sta in picioare, o cantitate de sange se scurge in extremitatile inferioare ale corpului. Daca sistemele adaptative ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat scaderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, in mod normal, organismul compenseaza prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de sange sa se contracte. Aceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. Daca ele nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala.

Atat incidenta hipertensiunii cat si cea a hipotensiunii cresc cu varsta, partial datorita unor modificari normale. De asemenea, fluxul sangvin la nivel cerebral scade cu varsta, adesea ca rezultat al dezvoltarii unei placi de aterom la nivel vascular. Deci, prevalenta hipotensiunii posturale creste, de asemenea, cu varsta; se estimeaza ca un procent de 10-20% dintre persoanele in varsta au hipotensiune posturala.
Hipotensiunea posturala poate aparea la oricine datorita unei varietati de motive, cum ar fi deshidratarea, lipsa alimentelor, statul prelungit in caldura sau o stare avansata de oboseala. Ea poate fi, de asemenea, influentata de bagajul genetic, imbatranirea, medicatia utilizata, factorii legati de dieta si cei psihologici si totodata de triggeri acuti, cum ar fi infectia si alergia.

Hipotensiunea posturala apare cel mai frecvent la persoanele care utilizeaza medicamente antihipertensive. Ea poate fi, de asemenea, asociata cu sarcina, emotiile puternice, ingrosarea peretilor arteriali (ateroscleroza) sau diabetul. Persoanele in varsta sunt in mod particular afectate, in special cele care au hipertensiune sau disfunctii de sistem nervos autonom.

4. Hipotensiunea postprandiala  - Se estimeaza ca hipotensiunea postprandiala (de dupa luarea mesei) afecteaza pana la o treime din contingentul de persoane in varsta si reprezinta o cauza frecventa a senzatiei de ameteala si a caderilor care se produc dupa o masa.
In cazul hipotensiunii postprandiale, corpul nu se poate adapta la scaderea tensiunii din timpul mesei. Cauza hipotensiunii postprandiale ar fi redistribuirea fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv, in detrimentul celorlalte teritorii. Din acest motiv, apare starea de somnolenta, oboseala, incapacitatea de concentrare dupa masa.
·         Cauzele hipotensiunii simptomatică (secundară):
-afectiuni din sfera hormonala, cum ar fi de exemplu glanda tiroida mai putin activa (hipotiroidism), hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidism), diabetul si nivelul scazut al glicemiei sangvine (hipoglicemie), utilizarea excesiva a medicamentelor care se elibereaza fara prescritie medicala
- supradozajul medicamentelor antihypertensive, diuretice, antidepresive, betablocante
- largirea sau dilatarea vaselor sangvine
- extenuarea datorata caldurii sau accidentul vascular datorat caldurii
- afectiuni hepatice.
- deshidratarea si pierderile de electroliti, care pot aparea ca efect al altor afectiuni, cum ar fi diareea sau voma sau pierderile sangvine din timpul menstruatiei
- disfunctii ale sistemului nervos central, cum ar fi de exemplu sindromul Shy-Drager (neuropatie multipla de sistem)
- tumori cerebrale
- neuropatie periferica si neuropatie autonoma (afectiuni neurologice), cum sunt de exemplu cele provocate de neuropatia diabetica
- afectiuni cardiovasculare (pericardita constrictivă, SM, SA, insuficienţă cardiacă, aritmiile cardiace (ritmurile cardiace anormale)
- intoxicaşia cu alcool, nicotină
- bolile de nutritive
- boli cornice caşectizante
- insuficienţă suprarenală.

Mai multe medicamente sunt asociate in mod frecvent cu hipotensiunea posturala: diureticele, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie, nitratii, antiparkinsoniene, antipsihoticele, neurolepticele, anxioliticele, sedativele, hipnoticele si antidepresivele triciclice.
Cauzele hipotensiunii simptomatică(secundară) pot influenţa şi hipotensiunea postural.

Scaderile bruste ale tensiunii pot fi amenintatoare de viata. Cauzele acestui tip de hipotensiune sunt:

- pierderile de sange (hemoragiile)
- hipotermia (temperatura scazuta a corpului)
- hipertermia (temperatura crescuta a corpului)
- afectiuni miocardice (ale muschiului inimii) care pot avea ca efect insuficienta cardiaca
- septicemia, infectia severa a sangelui
- deshidratarea severa
- lipsa de raspuns la medicamente
- reactiile alergice severe (socul anafilactic).

Printre cauzele mai putin comune, se numara boli precum
amiloidoza (provocata prin depunerea unei substante de consistenta ceroasa numita amiloid in organism), hipovitaminoze (deficiente de vitamine), traumatisme ale maduvei spinarii si neuropatii asociate cancerului, in special cancer pulmonar sau cancer pancreatic.

Simptome

Este important ca persoana in cauza sa solicite ingrijiri medicale imediat ce apar simptome ale hipotensiunii.
- ameteala, stări confuzionale, obnubilare
- tulburari de vedere cu vedere incetosata si intunecata
- slabiciune muscular, fatifabilitate
- fatigabilitate
- tulburari cognitive
- greata
- tegumente palide, reci si umede
- cefalee frontopartietală sau parietooccipitală
- lipotimie, sincopă
- oligurie
- puls slab bătut

Pentru diagnosticul etiologic pot fi necesare:
Hemoleucogramă, electrocardiograma, ecocardiograma si testul de efort, glicemie, ionogramă, probe de funcţionalitate renală şi hepatică.
Medicul trebuie contactat in cazul in care:
-persoana in cauza observa o crestere a frecventei simptomelor hipotensiunii, care interfera cu stilul de viata si reprezinta un factor de risc pentru aparitia traumatismelor prin cadere
- cand simptomele sunt suspectate a reprezenta un efect secundar al unor medicamente eliberate cu sau fara prescriptie medicala
- in cazul in care tensiunea arteriala scade foarte mult: exista marele pericol ca organismul sa nu primeasca destul oxigen astfel incat sa-si exercite functiile normale; scaderea cantitatii de oxigen din organism poate avea ca rezultat functionarea deficitara a inimii si creierului si poate produce dificultati de respiratie; de asemenea, o persoana cu hipotensiune isi poate pierde cunostinta sau intra in soc, situatie in care organele interne isi inceteaza functia.

Diagnostic
Medicul de familie poate determina daca pacientul sau are o hipotensiune semnificativa. Simptome precum ameteala sau senzatia de lesin, resimtite in ortostatism nu sunt neaparat semnificative pentru hipotensiunea posturala sau pentru alte tipuri de hipotensiune. O gama larga de afectiuni pot provoca aceste simptome. Este esential sa se identifice cauza care a determinat aparitia hipotensiunii, astfel incat sa poata fi aplicat tratamentul potrivit.

Tratament initial
Initial, puatem sfatui pacientul sa-si creasca tensiunea facand cateva schimbari simple:
- consumul unei diete bogate in sare
- consumul din abundenta al bauturilor non-alcoolice, minim opt pahare pe zi; bauturile ce se consuma in timpul sportului, care sunt bogate in sodiu si potasiu sunt recomandate, in special in timpul efectuarii activitatilor fizice sau pe vreme foarte calduroasa; consumul in exces al sarii si fluidelor pe vreme calduroasa sau atunci cand persoana respectiva are o infectie virala, cu ar fi raceala sau gripa
- medicul de familie trebuie sa evalueze medicamentele pe care le utilizeaza pacientul, atat cele din prescriptie cat si cele care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru a identifica o eventuala cauza a aparitiei hipotensiunii
- se recomanda efectuarea in mod regulat a activitatilor fizice pentru a intretine un flux sangvin tisular adecvat
- trebuie acordata o deosebita atentie la ridicarea in picioare din pozitie sezanda sau culcata; pentru a imbunatati circulatia, se recomanda ca inainte de a se ridica in picioare persoana respectiva sa efectueze mici exercitii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea unor miscari de flexie-extensie; apoi trebuie initiata incet si cu atentie schimbarea pozitiei; la ridicarea din pat, este de preferat ca persoana respectiva sa stea mai intai la marginea patului timp de cateva minute inainte de a se ridica in picioare
- ridicarea obiectelor grele trebuie evitata
- la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice
- nu este recomandata expunerea la apa fierbinte, cum ar fi de exemplu dusurile fierbinti; daca apare ameteala, persoana in cauza trebuie sa se aseze; plasarea in baie a unui scaun sau taburet in cazul in care persoana respectiva are nevoie sa se aseze poate fi utila; pentru a preveni un eventual traumatism, trebuie utilizat un scaun sau un taburet, construite special pentru a fi utilizate in cabina de dus sau in cada toaletei
- pentru a evita problemele in ceea ce priveste hipotensiunea postprandiala, se recomanda ca pacientul in cauza sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese, pentru a diminua episoadele de vertij (ameteala); de asemenea, trebuie evitata utilizarea medicamentelor hipotensoare dupa masa
- daca este nevoie, trebuie utilizati ciorapi elastici compresivi, care sa acopere atat gamba cat si coapsa; acestia pot fi utili in diminuarea fluxului sangvin la picioare, astfel redistribuindu-l catre extremitatea superioara a corpului
- in cazul in care este tolerata, se recomanda consumul de cafea dimineata; cantitatea de cafeina continuta in mod normal in doua cesti de cafea (250mg) poate avea ca efect ameliorarea hipotensiunii la adultii tineri si poate fi totodata utilizata in limite de siguranta si de catre adultii invarsta.

Daca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, atunci probabil ca este necesara instituirea unui tratament medicamentos.

Tratament medicamentos
Fludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a fi eficient in majoritatea tipurilor de hipotensiune posturala sau alte tipuri de hipotensiune. Mecanismul sau de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei lichidiene si un oarecare grad de edem (termen ce defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare atunci cand organismul retine lichide), asa cum este necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale. Cu toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu. De aceea, in cazul in care se utilizeaza fludrocortizonul, se recomanda consumul zilnic al unei cantitati adecvate de potasiu. Totodata, trebuie mentionat faptul ca fludrocortizonul nu are nici unul dintre efectele antiinflamatorii ale cortizonului sau prednisonului si nu este un agent stimulant al dezvoltarii musculaturii.
Midodrinul activeaza niste receptori de la nivel arteriolar (arteriolele sunt cele mai mici artere) si venos, prin care se produce o crestere a presiunii arteriale. Studiile efectuate in legatura cu acest medicament, au evidentiat faptul ca el este eficient in imbunatatirea valorilor presiunii arteriale in ortostatism, la persoanele cu hipotensiune posturala datorata unei disfunctii a sistemului nervos, asa cum se intampla in cazul sindromului Shy-Drager.
In cazul in care exista o afectiune subiacenta care sta la baza aparitiei hipotensiunii, trebuie administrat un tratament pentru afectiunea respectiva. In multe cazuri hipotensiunea cronica poate fi tratata eficient prin dieta si modificari ale stilului de viata
Desmopressin (analog cu vasopresina) produce acelaşi efect ca hormonal antidiuretic.

Complicaţii
Hipotensiunea arterială reprezintă risc de evenimente ischemice (coronariene, cerebrovasculare) şi de traumatisme prin cădere (prin evenimente lipotimice, sincopsale, vertij, ameteli), hipoxie cerebrală, hipoxie circulatorie generalizată, hipoxemie, stop circulator urmat de stop cardiac.