marți, 18 noiembrie 2014

SCURTE PIERDERI DE CONSTIENTA

1.Sincopa comuna are o derulare caracteristica. Initial apare senzatia de slabiciune, stare de greata, paloarea, hipersudoratia, vedere neclara, perceperea distorsionata a sunetelor, dupa care apare suspendarea constientei. Sincopa comuna survine in pozitia asezat sau in ortostatiune. Pierderea constientei poate fi evitata in cazul in care, la aparitia semnelor vegetative de debut, pacientul poate fi plasat in decubit dorsal. Mecanismele sincopale sunt consecinta fie a reflexelor cardioinhibitorii, fie a unui dezechilibru dintre sistemul simpatic si parasimpatic.
       2. Sincopa la tuse survine la bronsiticii cronici dupa cateva accese de tuse. Asupra mecanismelor de declansare s-au emis mai multe ipoteze printre care se numara: manevra Valsalva spontana, iritatia vagala prin stimularea laringelui superior sau declansarea unui reflex cardioinhibitor.
       3. Sincopa la deglutitie poate avea aceleasi mecanisme de declansare.
      In randul sincopelor reflexe, confirmate prin perturbarea raspunsului oculo-cardiac se inscriu si scurtele pierderi de constienta din cadrul traumatismelor. Sincopa se datoreaza socului sau emotiilor legate de traumatism si se poate insoti uneori de emisia de urina.
      4.Sincopa sino-carotidiana survine in ortostatiune doar in conditiile excitarii baroreceptorilor ce se afla in sinusul carotidian (regiunea cervicala). Excitatia se pote produce in cazul rotatiei capului si compresiei sinusului prin intermediul unei camasi sau cravate stranse in jurul gatului. In aproape 80% din cazuri sincopa este de tip cardio-inhibitor, iar la 5-10% din bolnavi mecanismul este vaso-depresiv.
    Sinusul carotidian contine baroreceptori a caror excitare declanseaza impulsuri care, prin intermediul nervului glosofaringian, ajung la centrii cardiomodelatori din planseul ventriculului IV sau la centrii cardio-acceleratori si vasomotori din tractul intermediolateral al maduvii spinarii. Sincopa se poate repeta in conditii identice si poate fi responsabila de unele morti subite. In cele mai multe cazuri pierderea de constienta dureaza cateva minute.
      Diagnosticul este precizat prin masajul sinusului carotidian timp in care se urmareste inregistrarea electrocardiogramei sau modificarea frecventei pulsului periferic. Stimularea sinusului carotidian declanseaza un raspuns cadioinhibitor cu aparitia bradicardiei sau a unei pauze cardiace de peste 3 secunde. Concomitent se poate constata scaderea importanta a tensiunii arteriale. Lipsa de 'sensibilitate' a sinusului carotidian dupa injectarea atropinei este un argument in favoarea atiologiei reflexe a scurtei pierderi de constienta.
      Prevenirea unor astfel de crize se poate fece prin recomandarea de a limita rotatia ampla a capului si de a evita inbracamintea cu gulerul strans. In cazul sincopelor cardio-inhibitorii, cel mai bun tratament consta in implantarea unei pace-maker.
      5.Sincopa din hipotensiunea artostatica apare la o anumita categorie de bolnavi, in cazul ridicarii bruste sau a ortostatiunii prelungite. In conditii normale ortostatiunea determina initial o cadere minora a tensiunii arteriale, urmata in scurt timp de o crestere a valorii tensionale peste nivelul initial. Scaderea cu 20-40 mmHg a tensiunii arteriale sistolice si cu 10-20 a tensiunii arteriale diastolice, dupa 4-5 minute de ortostatiune definesc hipotensiunea ortostatica, declansand tulburari de reglare a presiunii sanguine. Hipotensiunea ortostatica este datorata unei boli Shy-Drager, unei anemii, unei boli Addison, unor polineuropatii (diabetice, etilice) precum si in cazul prescrierii unei medicatii vasodilatatoare.
      6. Sincopele de origine cardiaca sunt consecinta scaderii debitului cardiac si a instalarii rapide a unei ischemii cerebrale. Pierderile de cunostinta survin brutal atat in decubit cat si in ortostatism in timpul unei crize angioase, a unui infarct miocardic, a unui bloc atrioventricular sau de ram. Printre afectiunile cardiace care genereza scurte pierderi de cunostinta se numara: sindroamele Adams-Stokes, tahicardiile paroxistice si stenozele aortice. Sindromul Adams-Stokes se caracterizeaza prin stop cardiac, bradicardie sau tahicardie. Tahicardia paroxistica atriala sau ventriculara, fibrilatia atriala paroxistica si salvele de extrasistole produc o insuficienta de debit arterial ce va genera scaderea volumului de sange cerebral. Bolnavii cu stenoza aortica fac intr-o proportie importanta (30%) sincope. In lantul fiziopatologic intervine scaderea volumului de sange expulzat de cord.
      
Pierderi scurte de constienta de cauza metabolica.
      Hiperventilatia prelungita poate produce sincope prin scaderea debitelor cerebrale datorita tendintei de depozitare a sangelui circulant in periferie. Aceasta varianta de sincopa are o frecventa mai mare la femei care au afectiuni cardio-vasculare si gastro-intestinale. Varstele cele mai afectate sunt intre 20 si 40 ani, iar durata pierderii de constienta se situeaza in jurul a 20 secunde.
         Hipoglicemia produce o serie de manifestari neurologice incluzand si pierderile de constienta, fie de tip sincopal, fie comatos. Manifestarile care preced pierderea constientei sunt datorate hipersecretiei de adrenalina si disfunctiilor cerebrale cauzate de hipoglicemie. Hipersecretia de adrenalina determina transpiratii, oboseala, paloare sau eritem facial, greata, tremuraturi. Manifestarile cerebrale constau in senzatia de foame, cefalee, bradipsihie si, uneori, convulsii. Hipersudoratia si reactia favorabila la glucoza sunt manifestari clinice care sustin diagnosticul.

BIBLIOGRAFIE
Mihai Mihaescu  CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII Editura Medicala 1991
Lucretia Titirca  URGENTELE MEDICO CHIRURGICALE Editura Medicala 2006

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu