miercuri, 19 noiembrie 2014

INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA

Este insuficienta care afecteaza inima stanga si cea dreapta.


Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau cel drept este mai afectat. Cand insuficienta dreapta urmeaza celei stangi, dispneea scade de obicei in intensitate; cand cea stanga urmeaza celei drepte, poate aparea ortopnee sau astm cardiac. In general, in aceasta forma, cianoza este insotita de o racire a tegumentelor; tulburarile neuropsihice si digestive sunt mai intense, starea generala este severalterata, polipneea si tahicardia pronuntate, edemele generalizate. 

Complicatii: bronsite de staza, tromboflebite periferice, infectii cronice ale gam­belor prin edem cronic, alterarea functiilor hepatice, tulburari de ritm, tulburari electrolitice etc.

Pe fondul unei insuficiente cardiace apar uneori decompensari repetate, aparent nejustificate, uneori cu subfebrilitate, spute hemoptoice sau subicter. Examenul atent depisteaza semne de tromboflebita a membrelor pelvine: dureri la presiunea gambelor, plantelor sau la dorsoflexia piciorului.


Evolutia si prognosticul depind de natura bolii cauzale (mai bune in miocarditele infectioase, mai grave in bolile valvulare si in cordul pulmonar cronic etc), de factorii precipitanti si de corectitudinea si respectarea Tratamentului. Cu timpul se ajunge la insuficienta cardiaca ireductibila, in care orice Tratament ramane ineficace.

Profilaxia consta in prevenirea si combaterea factorilor determinanti sau preci­pitanti.

Tratamentul urmareste reducerea muncii inimii prin: repaus, controlul retentiei hidro-saline prin restrictia aportului de sare, administrarea de diuretice si cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.

Repausul reprezinta baza. Se va evita, in masura posibilului, imobilizarea absoluta si prelungita, deoarece exagereaza tendinta la tromboze venoase si la aparitia infectiilor pulmonare, iar la varstnici la aparitia infectiilor urinare. Repausul va fi si psihic si moral nu numai fizic.

Regimul consta intr-o alimentatie variata si bogatain vitamine, mese fractionate, regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari ca greutatea bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala. Alcoolul, cafeaua si ceaiul sunt permise in cantitati mici. Fumatul trebuie interzis. Se vor asigura proteine suficiente (1 g/kilocorp), cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele, zarzavaturile, sucurile si zeama de fructe vor fi administrate in cantitati mai mari Reducerea clorurii de sodiu (sarea de bucatarie) are o importanta esentiala. In formele severe se permit 1 - 1,5 g sare de bucatarie/zi, iar in unele cazuri 0,5 g/zi (regim de orez, fructe si dulciuri). Daca se intrebuinteaza diuretice tiazidice (Nefrix) se permit 1 - 3 g sare. 

Regimul va fi in principiu antiaterogen deci hipocolesterolemiant si hipolipemiant, deoarece in majoritatea cazurilor ateroscleroza este cauza principala a insuficientei cardiace. 

Tratament hipotensiv la bolnavi cu hipertensiune arteriala;

reducerea greutatii prin regim hipocaloric la obezi;

prevenirea emboliilor in caz de imobilizare prelungita la pat, prin masaje si miscari active si pasive ale membrelor inferioare, ciorapi elastici si Tratament anticoagulant, mai ales la bolnavii cu antecedente tromboembolice;

oxigenoterapie cand e cazul, sedative, tranchilizante si analgetice dupa caz si evacuarea colectiilor lichidiene.

Tratamentul cu diuretice reprezinta o medicatie importanta, marind elimina­rea de sodiu si de apa si ameliorand munca inimii. 

In insuficienta cardiaca refractata la Tratament se administreaza cure discon­tinue de corticoizi (prednison).

Medicatia tonicardiaca reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza ori de cate ori insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si regim desodat. Preparatele digitalice actioneaza imbunatatind metabolismul mio­cardului, marind forta de contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca si condu­cerea stimulului la nivelul nodului atrio-ventricular. Datorita acestor actiuni creste debitul cardiac, scade presiunea venoasa, se reduce volumul inimii, creste diureza si diminua edemele. Nu actioneaza asupra inimii normale.

A. Droguri inotrop pozitive, care cresc forta de contractie a miocardului: glico-zizii cardiotonici, xantinele, glucagonul si aminele simpatomimetice.
B. Droguri vasodilatatoare care scad postsarcina: nitroglicerina, nitroprusiatul de sodiu, fentolamina, prazosinul (Minipress).

In practica exista numeroase preparate digitalice. In clinica insa se folosesc urmatoarele preparate: digoxina, digitoxina, acetildigitoxina, deslanozidul C si strofantina. 

Alte droguri care cresc forta de contractie a miocardului sunt:

Xantinele, dintre care cu actiune mai energica sunt teofilina si derivatul sau aminofilina. Efectul stimulant asupra cordului apare imediat, dar este de scurta durata (20 - 30 minute). Nu sunt folosite decat ca medicatie adjuvanta.

Glucagonul secretat de celulele alfa din celulele Langerhans, mareste, de asemenea, contractia miocardica si are actiune favorabila in blocul A-V. Nu este folosit in practica clinica.

Aminele simpatomimetice sau catecolaminele, cresc frecventa cardiaca si de­bitul cardiac, prin marirea fortei de contractie a miocardului. Se utilizeaza norepinefiina {noradrenalina), epinefrina {adrenalina), dopamina (Intropin), metaraminolul (Aramina) si izoproterenolul (Isuprel). Sunt administrate in caz de soc cu diverse grade de insuficienta cardiaca.

Drogurile care scad postsarcina, deci drogurile vasodilatatoare sunt indicate in insuficienta cardiaca . Din aceasta grupa fac parte nitritii organici (nitroglicerina si isosorbid dinitratul - preparatul Isoket - 3 x 10 - 20 mg), fentolamina (Regitine) si nitroprusiatul de sodiu. Mai amintim minoxidilul (2x1 compr de 5 mg), si prazosinul (Minipress), comprimate de 2 mg 3 x l/zi cu efect alfa blocant utilizat cu succes si in Tratamentul hipertensiunilor arteriale.

Tratamentul cu vasodilatatoare este indicat in insuficienta cardiaca greu reduc­tibila, cu cresterea rezistentei periferice si in special in cazurile in care ateroscleroza este la baza insuficientei cardiace, precum si in formele secundare infarctului miocardic, hipertensiunii arteriale, insuficientei aortice si cardiomiopatiilor miopstructive. 

Alte Tratamente: oxigenoterapia este indicata in cazurile acute (edem pulmonar, soc cardiogen, cord pulmonar acut) si in insuficienta cardiaca cronica cu leziuni pulmonare (infarct, pneumopatii), emisia de sange (300 - 500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica severa si cu edeme mari; colectiile lichidiene se evacueaza cand respiratia este stanjenita; morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut, iar anticoagulantele, in formele cu accidente tromboembolice.

Tratamentul edemului pulmonar acut (E.P.A.) se aplica de urgenta in urma­toarea succesiune: pozitie sezanda cu membrele inferioare in pozitie decliva, garouri prin rotatie (la 5 minute) la cele 4 extremitati, oxigen prin sonda nazala, morfina i.v. (1-2 cg), sangerare (300 - 500 ml in 5 minute), diuretice (furosemid 2 fiole, 0,40 mg i.v. sau Edecrin 50 mg in perfuzie), toniccardiace (lanatosid-C i.v., 1 fiola, digoxin sau strofantina i.v.), miofilin i.v. 
Daca T.A. este scazuta, se administreaza tonicardiace, izoproterenol (Isuprel) 2 - 8 fiole de 0,2 mg in 250 ml ser glucozat 5%, oxigen, morfina, hemisuccinat de hidrocortizon, metaraminol sau etilefrina si dextran. in E.P.A. de origine infectioasa se face sangerate si se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon, tonicardiace si oxigen. In E.P.A. din marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu Raunervil (1 fiola i.v. lent), Catapresan sau Regitina.

Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica repaus la pat (nu absolut), oxigen, restrictie mare de sare, furosemid, acid elacrinic sau Salyrgan, lanatosid-C (3-4 fiole i.v./zi).

Tratamentul cordului pulmonar acut: oxigen pe cale nazala, analgetice (Algo-calmin, Mialgin sau morfina), atropina in caz de bradicardie si hipotensiune, pa-paverina i.v., izoproterenol in perfuzie, metaraminol sau noradrenalina in caz de soc, digitalice injectabile (lanatosid-C), asociat cu furosemid i.v., Tratament an-ticoagulant sau trombolitic; antibiotice in zilele urmatoare.

Tratamentul cordului pulmonar cronic se adreseaza, in primul rand, bolii pul­monare cauzale. Se administreaza antibiotice (tetraciclina 2 g/zi sau ampicilina 4 g/ zi), bronhodilatatoare (miofilin 1 - 2 fiole i.v. lent, Bronhodilatin sau Alupent), corticoterapie oral sau hemisuccinat de hidrocortizon; se urmareste dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea secretiilor bronsice, prin hidratare corecta, Trecid, Bisolvon sau Mucosolvin, oxigen intermitent, antitusive cu prudenta; in stadiul de insuficienta cardiaca: sangerare, diuretice, tiazidice (Nefrix) si tonicardice. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu