miercuri, 19 noiembrie 2014

Informatii complete AVC

Accident vascular cerebral

Definiţie: AVC reprezintă o tulburare a circulaţiei ce deserveşte un anumit teritoriu cerebral şi care determină o perturbare majoră a funcţiilor acestuia.
Forme clinice:
AVC ischemic: Accident ischemic tranzitor (AIT)
                                       Accident ischemic constituit (AIC)
       AVC hemoragic
Hemoragia subarahnoidiană (HSA)
Etiopatogeneză:
  tromboză vasculară
  embolie vasculară
  hipoperfuzie cerebrală        
  ruperea unui vas de sânge
Factori de risc:
  sexul masculin, vârsta după 40 - 50 ani
  hipercolesterolemie, obezitate, dislipidemie
  HTA
  tabagismul
  diabetul zaharat şi/sau hiperinsulismul
  stresul
  contraceptive orale
                                         Accident ischemic tranzitor
Definiţie: AIT constă în instalarea bruscă a unui deficit neurologic de focar ce dispare complet în 24 ore.
Tablou clinic:
  caracteristici: debut brusc, deficit motor total reversibil, durata episodului nu depăşeşte 24 de ore, caracterul repetitiv
  în funcţie de teritoriul afectat:                                                                                                                     – carotidian: hemipareză, parestezii, hipoestezii unilaterale, tulburări afazice, cecitate monooculară tranzitorie
               vertebro-bazilar:
                    - vertij cu caracter girator, de plutire sau balansare laterală
                    - tulburări de motilitate
                    - tulburări de sensibilitate
                    - vertij cu caracter girator, de plutire sau balansare laterală
                    - tulburări de motilitate
                    - deficite trecătoare de nervi cranieni
                    - tulburări de sensibilitate
                    - tulburări de vedere
                                                         
                      Accident Ischemic Constituit
Definiţie: AIC constituie o necroză ireversibilă a ţesutului cerebral datorată unei scăderi sau absenţe focale a debitului sanguin.
Tablou clinic:
  semne clinice neurologice deficitare cu durata mai mare de 24 ore
  variază în funcţie de teritoriul lezat prin afectarea arterei care îl deserveşte (artera carotidă internă, anterioară, medie sau posterioară şi artera vertebro-bazilară):
– sdr. de a. carotidă internă: - cecitate monooculară definitivă
                                                    - hemiplegie/pareză faciobrahială sau crurală
                                                    - hemihipoestezie tactilă, termică şi dureroasă
                                                    - afazie
                                                    - hemianopsie laterală homonimă
                                        - sdr. Claude-Bernard-Horner (CBH)
– sdr. de a. carotidă anterioară:
                                                    -hemiplegie/pareză contralaterală, predominant crurală + deficit    motor proximal la membrul superior
                                                    - reflex de apucare forţată a mâinii
                                                    - tulburări psihice: adinamie, apatie
                                                    - tulburări de motilitate oculară
                                                    - tulburări sfincteriene: incontinenţă urinară

– sdr. de a. carotidă medie:
                      - hemiplegie/pareză contralaterală faciobrahială
                      - tulburări de sensibilitate: hipo/anestezie facibrahială
                      - paralizia motilităţii oculare: „bolnavul îşi priveşte leziunea”
                      - afazie Broca (bolnavul înţelege, dar nu poate vorbi)
SAU
                      - hemianopsie homonimă contralaterală
                      - s. Gerstmann: agnozie digitală, bolnavul nu distinge stg. de dr.
                      - afazie senzorială Wernicke (bolnavul aude, dar nu pricepe, vorbeşte, dar fără rost;
SAU
                     - hemiplegie contralaterală însoţită de hemianestezie, hemianopsie homonimă
– sdr. de a. carotidă posterioară:
                     - tulburări vizuale
                     - afazie Wernicke
                     - tulburări de sensibilitate: hemihipoestezie
                     - tulburări cerebeloase
– sdr. vertebro-bazilar:
                     - hemiplegie/pareză
              - tulburări de sensibilitate
                     - tulburări cerebeloase
                     - tulburări de motilitate oculară
                     - tulburări vizuale: halucinaţii vizuale
                     - sdr. CBH
                     - tulburări vestibulare
              - afectarea nn. cranieni (IX, X, XI, XII)
                     - tulburări vegetative

Diagnostic diferenţial: AVC hemoragic, tulburări metabolice (hipoglicemie), intoxicaţii, TCC
Tratamentul AVC ischemic:
  poziţionarea pacientului în PLS sau poziţie semişezândă (dacă este conştient)
  O2 terapie pe mască sau sondă nazală
  abord venos periferic cu soluţie Ringer, SF (este de preferat evitarea administrării de soluţii glucozate)
  medicaţie:
                     – antihipertensivă: Enalapril 1,25 mg IV SAU Captopril 25 mg PO
                     – Aspirină 75-325 mg PO
                     – tratamentul edemul cerebral: Manitol 25-50 mg IV la 3-6 h ŞI/SAU Furosemid 20-60 mg IV în funcţie de TA
                     – tratamentul tulburărilor de ritm asociate (FiA, TPSV)
  monitorizarea TA, pulsului, ECG şi a glicemiei.
II. AVC hemoragic
Definiţie: AVC hemoragic constă în ruperea unui vas cerebral cu revărsarea sângelui în parenchimul cerebral şi uneori de aici în spaţiul subarahnoidian (hemoragia cerebromeningee /subarahnoidiană) sau în ventriculi (inundaţie ventriculară).
Tablou clinic în AVC hemoragic:
  semne premonitorii: cefalee, vărsături, ameţeli
  perioada de stare:
                – brusc cefalee intensă, urmată de rostirea câtorva cuvinte neinteligibile şi intrarea într-o stare de comă
               – facies vultuos, vărsături şi redoare de ceafă
              – reflex ocular şi de deglutiţie iniţial păstrate
              – GO deviaţi de partea opusă membrelor afectate
              – membre atone şi hipotonie facială
              – semnul Babinski (bilateral → inundaţie ventriculară)
              – pupila de partea hemoragiei poate fi dilatată
Tablou clinic în HSA:
  semne prodromale – preced cu 1-2 saptămâni debutul: cefalee, hemipareze şi parestezii tranzitorii, ameţeli, fatigabilitate, tulburări de vorbire tranzitorii
  debut: –  supraacut: comă, tulburări respiratorii
                         – acut: cefalee violentă urmată de vărsături, ameţeli, pierderea conştienţei şi intrare în comă medie sau superficială
                         – subacut: cefalee accentuată progresiv şi apoi obnubilare câteva ore

  manifestări clinice:
                             –cefalee brutală localizată/generalizată + greţuri, vărsături
                           – redoarea cefei, Babinski prezent bilateral
                           – ROT achiliene abolite
                           – agitaţie psihomotorie
                           –tulburări de ritm (bradicardie), HTA, modificări ECG (ischemie)
                           –uneori: pareze tranzitorii ale membrelor, hemipareză facio-brahială, hemoragii retiniene, afazie, cefalee persistentă, crize Jacksoniene
Diagnostic diferenţial: AVC ischemic, tulburări metabolice (hipoglicemie), intoxicaţii, TCC
Tratament:
  poziţionarea pacientului în PLS/decubit dorsal (cu protecţie de CAS – pipă Guedel)
  O2 terapie pe mască sau sondă nazală
  abord venos periferic cu soluţie Ringer, SF

  medicaţie:
– antihipertensivă: Enalapril 1,25 mg IV SAU Captopril 25 mg PO
– tratamentul edemul cerebral: Manitol 25-50 mg IV la 3-6 h ŞI/SAU Furosemid 20-60 mg IV în funcţie de TA
– tratamentul convulsiilor şi agitaţiei: Diazepam 10 mg IV lent SAU Desitin 10mg IR
– tratamentul vărsăturilor: Metoclorpramid 10 mg IV
– tratament neuroprotector:  Piracetam iv
– tratamentul tulburărilor de ritm asociate (FiA, TPSV)
– tratamentul hipertermiei: Paracetamol sau Algocalmin
  monitorizarea TA, pulsului, ECG şi a glicemiei
Concluzii:
  • AVC reprezinta una din cele mai importante cauze de mortalitate si invaliditate din lume
  • Aproximatide cauze ischemicev 60% din accidentele cerebrovasculare sunt determinate
  • Natura hemoragica sau trombotica nu poate fi decelata decat prin CT sau RMN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu