vineri, 14 noiembrie 2014

14 noiembrie - Ziua Mondiala a Diabetului

Celebrată în fiecare an la 14 noiembrie, începând cu anul 1991, Ziua Mondială a Diabetului reprezintă pentru Federaţia Internaţională a Diabetului (F.I.D) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.), un prilej de sensibilizare a opiniei publice mondiale privind  riscurile îmbolnăvirii prin diabet zaharat, care, alături de alte boli grave (boli cardiovasculare, cancere, etc) se află pe primele locuri în topul morbidităţii şi mortalităţii mondiale.

       Diabetul zaharat este o boală cronică netransmisibilă caracterizată prin nivele crescute ale glucozei în sânge (hiperglicemie). Diabetul apare atunci când pancreasul nu produce insulină suficientă, sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina produsă. Insulina este un hormon care stimulează pătrunderea glucozei în celule şi folosirea ei pentru producerea de energie. Hiperglicemia se însoţeşte de tulburări ale întregului metabolism şi necesită pentru echilibrare tratament insulinic sau de alt tip, în funcţie de forma diabetului zaharat.
          Cele 2 forme ale diabetului zaharat sunt: diabetulul zaharat de tip I (insulino-dependent) care este cel mai comun tip de diabet la copii şi tineri şi necesită întotdeauna pentru echilibrare administrare de insulină, deoarece pancreasul nu o mai poate produce şi diabetul zaharat de tip II (non-insulinodependent). Acesta reprezintă cea mai răspândită formă de diabet, apare de obicei la vârsta adultă (40 de ani sau mai târziu), dar din păcate în ultimii ani şi la copii, mai cu seamă la persoanele supraponderale. În acest caz pancreasul secretă insulină, dar aceasta nu-şi poate îndeplini rolul în mod normal, de aceea poate fi echilibrat printr-o dietă corectă, medicaţie orală şi uneori chiar insulină. În ultimii 30 de ani a crescut foarte mult numărul cazurilor de diabet de tip II . Astfel, în 1985 se estima că existau în lume 30 milioane de persoane bolnave de diabet. 10 ani mai târziu, cifra era de 150 de milioane.
      O dată apărut, diabetul durează toată viaţa, necesitând schimbarea stilului de viaţă şi monitorizarea periodică a valorilor glicemiei. Speranţa de viaţă bolnavului de diabet este cu 5-10 ani mai mică decât a populaţiei generale, datorită complicaţiilor severe ce pot apărea atunci când valorile glicemiei nu sunt ţinute sub control. Diabetul zaharat este o boală care “nu doare” şi poate evolua mult timp fără nici un simptom, dar afectează inima, rinichii, ochii, vasele de sânge şi nervii. Setea excesivă, urinările frecvente, creşterea apetitului, oboseala, scăderea vederii, infecţiile frecvente, disfuncţia erectilă pot fi semne care anunţă că boala s-a instalat. Din păcate, atunci când au apărut aceste semne de boală, toate organele amintite sunt deja în suferinţă. De asemenea, pe lângă complicaţiile cronice amintite, care se dezvoltă în ani de evoluţie a diabetului, pot apărea complicaţii acute grave, de multe ori letale, datorate scăderii sau creşterii marcate a valorilor glicemiei, şi anume comele diabetice: hipoglicemică, cetoacidozică şi hiperosmolară.

            Toate acestea ar trebui să ne facă pe noi toti să nu uităm că :
-         la fiecare 30 de secunde undeva în lume, un picior este amputat datorită diabetului
-         în fiecare minut, diabetul şi complicaţiile lui produc 7 decese pe glob
 -        în ţările dezvoltate, diabetul este principala cauză a piederii vederii şi a insuficienţei renale terminale
            De asemenea, diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice la copii, care încă este diagnosticată cu întârziere. Diabetul afectează mult viaţa copiilor, prin necesitatea de a controla în permanenţă nivelul glucozei din sânge, de a administra insulina şi de a respecta echilibrul între regimul alimentar corect şi activitatea fizică. Acest ritual zilnic va trebui respectat cu stricteţe de către părinţii copiilor cu diabet şi constituie una dintre părţile cele mai importante ale tratamentului. Este un proces consumator de energie, dar cu efecte benefice pentru că îmbunătăţeşte calitatea vieţii micului pacient. Părinţii micuţilor cu diabet vor trebui să fie atenţi la apariţia complicaţiilor renale, cardiovasculare, oculare şi neurologice, deşi în perioada copilăriei riscul apariţiei acestor complicaţii este destul de mic. Complicaţiile se vor dezvolta însă în perioada de adult tânăr, mai ales dacă glicemia s-a menţinut constant la valori ridicate în perioada copilăriei şi adolescenţei. Mai mult decât atât, diabetul zaharat de tip II, considerat altă dată ca formă de diabet al adultului, se întâlneşte tot mai des şi la copii.
            În prezent, la nivel mondial există peste 250 de milioane de persoane care suferă de diabet. Dacă nu se vor lua măsuri de prevenire a îmbolnăvirii, FID estimează că cifra va ajunge la 380 milioane de cazuri până în anul 2025.
            În România, în fiecare an, sunt diagnosticate cu diabet peste 50.000 de persoane, iar 5% dintre români au diabet zaharat confirmat. Majoritatea cazurilor sunt însă diagnosticate atunci când glicemia creşte peste valorile normale. În mod normal, glicemia , dimineaţa, înainte de a mânca trebuie să fie sub 100 mg%, iar după ingestia de alimente ar trebui să fie aproximativ 140 mg%.

 Mesajele cheie ale campaniei de anul acesta sunt :

-         Adoptaţi un mod de viaţă activ, factor care, alături de tratament, regim alimentar adecvat, gestionarea stresului contribuie la evitarea apariţiei complicaţiilor. Activitatea fizică, în cazul diabetului zaharat de tip II are rol de tratament. Este obligatorie la persoanele supraponderale şi obeze, fie pentru a preveni creşteri suplimentare în greutate sau chiar pentru slăbire, dar este recomandată şi celor cu greutate normală, unde dincolo de rolul său în menţinerea unei greutăţi optime, mişcarea reprezintă o soluţie naturală perfectă pentru o bună utilizare a insulinei, scăzând rezistenţa la insulină şi prin aceasta, ameliorând nivelul glicemiei. În diabetul de tip I, activitatea fizică are acelaşi rol ca şi la persoanele fără diabet, numai că la bolnavii de diabet trebuie să îşi cunoască reacţiile individuale la efort pentru a-şi adapta tratamentul/alimentaţia. Tipul de activitate fizică se adaptează pe caracteristicile fiecărui bolnav (de exemplu persoanelor cu obezitate nu se recomandă activităţi ce solicită excesiv articulaţiile), cel mai simplu mod, la îndemâna tuturor este mersul pe jos în aer liber, în ritm rapid (care să crească pulsul).
            Fără o educaţie de calitate, bolnavii de diabet sunt mult mai puţin pregătiţi să ia decizii corecte, să-şi schimbe comportamentul (respectarea regimului alimentar, practicarea mişcării, măsurarea periodică a glicemiei, renunţarea la fumat, respectarea tratamentului) şi să facă faţă problemelor psiho-sociale cu care se confruntă adesea. O proastă gestionare a bolii determină deteriorarea stării de sănătate şi creşterea riscului de apariţie a complicaţiilor. Ideal ar fi ca educaţia diabeticului să fie făcută de o echipă multidisciplinară, deoarece implicaţiile în viaţa pacientului şi a familiei sale sunt multiple.
            Dacă diabetul de tip I, în prezent este imposibil de prevenit, diabetul de tip II poate fi adesea evitat prin menţinerea unei greutăţi corporale optime şi prin practicarea mişcării (specialiştii recomandă 30 minute de activitate fizică moderată pe zi – mers vioi, înot, dans etc). Astfel, este demonstrat că 30 de minute de mers pe jos zilnic reduce riscul diabetului de tip II cu 35-40%. Sedentarismul, obezitatea, supraalimentaţia, stresul, la care se adaugă moştenirea genetică sunt principalii factori de risc în apariţia diabetului zaharat.
           O remarcă importantă este aceea că antecedentele familiale sunt prezente doar la 10-15% dintre pacienţi, iar copilul a doi părinţi diabetici are un risc de numai 10% de a deveni diabetic. Toate acestea evidenţiază rolul preponderent al factorilor de mediu şi al modului de viaţă în apariţia diabetului zaharat.
            Crearea de programe de educare şi prevenire va permite pe termen lung îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor bolnave sau aflate la risc de îmbolnăvire, şi totodată va avea un impact pozitiv pentru economie, prin reducerea cheltuielilor de îngrijire şi tratament a persoanelor afectate
            De asemenea, se estimează că înafară de persoanele cu diabet confirmat, există milioane de persoane cu “pre-diabet”, adică care prezintă valori crescute ale glicemiei la testul de toleranţă la glucoză. Trecerea de la stadiul de toleranţă alterată la glucoză la diabet zaharat depinde de stilul de viaţă al fiecărui individ. Astfel, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos se poate preveni apariţia diabetului. 14 noiembrie - Ziua Mondiala a Diabetului
http://www.aspjbacau.ro/?option=com_content&view=article&id=246:ziua-mondiala-a-diabetului&catid=35:comunicate-presa&Itemid=188

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu