duminică, 19 octombrie 2014

Sistemul nervos parasimpatic are actiuni de refacere si conservare a potentialului energetic al organismului

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ impreuna cu sistemul nervos simpatic. Se mai numeste si sistemul nervos pentru odihna si digestie. Se poate spune, intr-un mod foarte simplificat, ca sistemul nervos parasimpatic functioneaza invers fata de sistemul simpatic. Totusi, in unele tesuturi functioneaza mai degraba impreuna.
Actiuni:
*       conservarea energiei
*       incetinirea ritmului cardiac
*       cresterea activitatii intestinale
*       cresterea activitatii glandelor
*       relaxarea muschilor din tractul intestinal
Mediatori:
Sistemul nervos parasimpatic foloseste doar acetilcolina (ACh) ca mediator. ACh actioneaza pe doua tipuri de receptori: muscarinici si nicotinici. Transmisia se face in doua etape:
*    nervul preganglionar elibereaza ACh pe formatiunile ganglionare, cand sunt stimulate. ACh actioneaza pe receptorii nicotinici ai nervului postganglionar
*       nervul postganglionar elibereaza ACh care stimuleaza receptorii muscarinici ale organului efector
Cele trei tipuri de receptori muscarinici:
*       receptorul muscarinic M1
*       receptorul muscarinic M2 , care se afla in inima
*       receptorul muscarinic M3, care se afla in muschii netezi, vase sangvine, plamani, glande.  Acestia determina vasoconstrictie si bronhiconstrictie.
Sistemul nervos parasimpatic, la fel ca si cel simpatic, este format dintr-o portiune centrala si alta periferica.
Portiunea centrala cuprinde neuronii grupati in centrii vegetativi de la nivelul trunchiului cerebral (arasimpaticul cranian) si de la nivelul maduvei sacrale (parasimpaticul sacral).
Parasimpaticul cranian este reprezentat printr-o serie de nuclei vegetativi parasimpatici de la care pleaca fibre ce se ataseaza unor nervi cranieni (III, VII, IX, X), care sunt alcatuiti atat din fibre somatice, cat si vegetative.
Portiunea periferica cuprinde fibre senzitive, neuroni vegetativi grupati, sau nu, in ganglioni viscerali parasimpatici, fibre nervoase motorii (preganglionare si postganglionare). Ganglionii parasimpatici, spre deosebire de cei simpatici, au o pozitie mult mai periferica, fiind situati in vecinatatea sau chiar in peretele organelor pe care le inerveaza. In regiunea craniana gasim urmatorii ganglioni parasimpatici: ganglionul ciliar, ganglionul otic, ganglionul submaxilar.
Functiile sistemului parasimpatic
Ca si simpaticul, sistemul nervos parasimpatic are functii motoare, secretoare si trofice. Parasimpaticul inerveaza musculatura neteda, cardiaca si glandele. Actiunea sa este opusa celei simpatice. Produce, de obicei, vasodilatatie la nivelul organelor pe care le inerveaza, dar efectele vasodilatatorii si motoare sunt, de obicei, foarte localizate.
Efectele parasimpatice au un caracter mai localizat si de refacere. Asa de exemplu, asupra inimii are ca efect scaderea frecventei cardiace si a puterei de refacere, protejand inima de effort si de un consum prea mare de energie; constrictia pupilei (mioza) protejeaza ochiul de o lumina prea intensa, care ar fi daunatoare.
Efectele generale ale parasimpaticului sunt de a favoriza digestia, asimilatia, somnul. Datorita efectului excitator asupra aparatului digestiv, prin stimularea secretiei glandelor digestive si a intensificarii motilitatii digestive, parasimpaticul este socotit ca fiind un sistem anabolic, in opozitie cu simpaticul care este predominant catabolic.
Mediatorul chimic parasimpatic este acetilcolina, ce determina depolarizarea membranelor organelor efectoare pentru care parasimpaticul are actiune excitatoare si hiperpolarizarea membranelor organelor efectoare, asupra carora are un efect inhibitor. Efectul acetilcolinei este rapid, de scurta durata, strict localizat, deoarece ea este foarte repede descompusa de o enzima - colinesteraza.
Exista unele substante parasimpaticomimetice care reproduc efectele parasimpaticului. Astfel, ezerina actioneaza prin inhibarea colinesterazei, prelungind in felul acesta efectul acetilcolinei. Alte substante sunt parasimpaticolitice a caror actiune se manifesta la nivelul receptorilor acetilcolinici din membrana efectorilor, impiedicand activitatea acetilcolinei (ex. atropina). Exista si asa-numitele substante parasimpaticotrope (ex. pilocarpina), care stimuleaza activitatea parasimpaticului.
Rezultatul activitatii sistemului nervos vegetativ este mentinerea constantelor functionale ale organismului, a homeostaziei. Mentinearea in limite fiziologice a constantelor lichidelor mediului intern, a temperaturii lor, se realizeaza prin intermediul sistemului nervos vegetativ care actioneaza asupra circulatiei, respiratiei, aparatului glandular. De exemplu, la mentinerea unui anumit nivel a glicemiei intervine ficatul, pancreasul, medulosuprarenala, glande ce se gasesc sub controlul sistemului nervos vegetativ.
Intre sistemul nervos vegetativ si cel al vietii de relatie exista o stransa interdependenta anatomica si functionala. Cele doua sisteme se influenteaza reciproc, contribuind in felul acesta, la realizarea adaptarii functiilor organelor interne la conditiile variabile ale mediului intern si extern.
Substanta reticulata a trunchiului cerebral, pe langa functiile sale de reglare a sistemelor somatomotorii, mai indeplineste si importante functii vegetative; aici sunt situati o serie de centri: respirator, al deglutitiei, al masticatiei, al vomei, al motricitatii vaselor sanguine etc. Toti acesti centri integreaza reactii foarte complexe somatice si vegetative. In declansarea acestor efecte somatice si vegetative, in urma activarii formatiei reticulate, un rol deosebit il are secretia de adrenalina al carei efect este stimulativ asupra substantei reticulate.
Spre deosebire de simpatic, parasimpaticul are actiuni de refacere si conservare a potentialului energetic al organismului, determinand:
*       mioza (micsorarea diametrului pupilar);
*       hipersalivatie;
*       hiposecretie tiroidiana;
*       bronhoconstrictie;
*       bradicardie;
*       intensifica secretiile si motricitatea tubului digestiv;
*       hipoglicemie;
*       vasodilatatie si scaderea presiunii arteriale;
*       inhibitia horipilatiei si sudoratiei;
*       intensifica anabolismul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu