duminică, 27 iulie 2014

PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI

Este evident ca atunci cand suferim o interventie chirurgicala sau avem o boala cronica, suntem afectati si psihic de acest fapt. Teama de operatie/boala  este ceva firesc. Insa, cat de mare va fi trauma psihica sau cat de stresati vom fi din cauza fricii de operatie, de boala, depinde in primul rand de personalitatea, de structura noastra psihica.
In aceste cazuri suntem confruntati cu suferinta fizica, dominata de durere, si cu cea psihica, dominata de incertitudine, anxietate si adeseori chiar depresie, mai ales in situatiile ireversibile. In planul nostru psihologic, anxietatea domina aproape pe tot parcursul actului chirurgical si medical incepand cu momentul internarii, continuand cu pregatirea preoperatorie (ganduri despre riscul operator) sau cu momentul anesteziei (griji referitoare la posibilitatea de a nu ne mai trezi) grija pentru gravitatea bolii si de frica pentru intervenţia chirurgicală, sau perioada lunga de recuperare.
Stresul psihic preoperator, medical, poate avea consecinte atat asupra reactivitatii bolnavului chirurgical cat si asupra evolutiei sale postoperatorii.
Etapa postoperatorie este caracterizata prin disconfort mixt: fizic prin dureri, varsaturi, meteorism, impotenta functionala, dar si psihic, dominat de anxietatea referitoare la rezultatele operatiei sau prezenta mutilarii, infirmitatilor (ex.in amputatiile de necesitate) si psihic. Intre disconfortul fizic si cel psihic exista o legatura directa, foarte stransa.
Aceasta suferinta poate fi diminuata prin interventia asistentului medical. Asistentul medical va acorda o atentie sporita factorului psihic inclus in mod inerent in relatia terapeutica dintre asistent medical/ medic si bolnav, precum si membrii familiei, prieteni, persoane apropiate, ca aliati in pregatirea psihica pentru interventie.
Asistentul medical are in vedere castigarea increderii in eficacitatea operatiei si in vindecare; orienteaza pacientul ptr a-i creste increderea in medic, in proceduri, in rezultate. Asigura suport emotional ptr acomodarea cu spitalul, boala, operatia, medicul, situatia. Asistentul medical mediaza si relatia cu familia. Foloseste experienta altor persoane, cazuri similare rezolvate prin tratament, operatie, sau prin interventia respectiva. Asistentul medical pregateste pacientul si stabileste impreuna cu medicul momentul potrivit pentru comunicarea unor informatii importante, necesitatea interventiei, riscuri, eventuale mutilari etc. Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste. Contribuie la crearea unei relatii terapeutice intre medic, pacient, familie in scopul realizarii obiectivelor medicale si a intereselor pacientului.
Asistentul medical ofera consiliere specifica obiectivelor medicale, cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de viata, preventie tertiara in cazul bolilor cronice;
Acorda consiliere psihologica, membrilor de familie, prietenilor, rudelor pacientului.
Între pacient şi asistent/ medic trebuie să se stabilească o relaţie de încredere şi respect.
Psihicul bolnavului este la fel de important în procesul de vindecare ca şi medicamentele administrate.
Odată ajuns la spital, bolnavul trebuie să se adapteze la noile condiţii de viaţă, uneori percepute ce “agresive” de anumiţi indivizi.
Trebuie avută în vedere o altă abordare pentru stabilirea contactului şi comunicarea diagnosticului la pacienţii cu boli maligne. Diagnosticul practic nu poate fi ascuns pacientului decât în cazurile care presupun efectuarea unei intervenţii mutilante. Foarte bine pentru moralul bolnavului este contactul acestuia cu pacienţi care anterior au suferit aceeaşi intervenţie şi s-au adaptat bine la handicapul lor.
Explicarea modului în care va decurge operaţia şi alternativele acesteia trebuie prezentate bolnavului în cuvinte simple, pe care acesta să le înţeleagă.
Psihicul pacientului este influenţat şi de mediul ambiant. Cazarea în saloane mici, cu pat curat, existenţa telefonului şi a televizorului  asigură pacientului un confort psihic.
Vizita familiei şi a prietenilor îi spulberă senzaţia de încarcerare.
Pacienţilor stresaţi şi prăpăstioşi li se vor administra sedative.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu