miercuri, 9 iulie 2014

EXAMINAREA PRIMARĂ A PACIENTULUI TRAUMATIZAT


• A - eliberarea căilor aeriene (atenţie la coloana cervicală)
• B - respiraţia
• C - circulaţia (controlul hemoragiilor)
• D - statusul neurologic (“mini-examen” neurologic)
• E - expunerea la factorii de mediu
(D şi E fac parte în mai mare măsură din examinarea secundară)

CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARĂ?

• Pacientul va fi examinat vizual imediat ce intră în sala de consultaţie:
» respiră?
» vorbeşte?
» ce culoare au tegumentele?
» sângerează?
» este corect imobilizat?
• Se va obţine o anamneză scurtă:
» mecanismul leziunilor
» când a avut loc incidentul
• Eliberarea căilor aeriene dacă este necesară (atenţie la coloana cervicală)
» se va introduce o cale orofaringiană dacă pacientul este inconştient
• Se va asista respiraţia:
» se va asculta cu stetoscopul toracele
» pulsoximetrie
» ventilaţie asistată pe balon şi mască la nevoie
» oxigenare cu debit crescut pe mască la toţi pacienţii
• Protejarea precoce a coloanei vertebrale cervicale:
» imobilizaţi gâtul la orice suspiciune de leziune a acestuia
» guler cervical rigid
» blocaţi capul bilateral şi imobilizaţi fruntea

PACIENŢII LA CARE ESTE NECESARĂ IMOBILIZAREA PRECOCE A COLOANEI VERTEBRALE CERVICALE

• Stabilirea mecanismului leziunii:
» cădere
» accident de circulaţie
» lovitură cu un obiect dur la nivelul capului sau gâtului
• Stare de inconştienţă
• Dureri la nivelul gâtului
• Crepitaţii sau diformităţi ale părţii posterioare a gâtului
• Alterarea stării de conştienţă (alcool etc.)

CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARĂ? 
• Circulaţia:
» verificarea pulsului, tensiunii arteriale, frecvenţei respiraţiilor
» temperatura (dacă se poate măsura rapid)
» se va verifica dacă pacientul prezintă hemoragii externe şi se va face hemostază prin compresiune locală
» se va monitoriza pacientul determinându-i-se ritmul cardiac

MĂSURILE DE REANIMARE CARE TREBUIE EFECTUATE ÎN TIMPUL EXAMINĂRII PRIMARE
• Căile aeriene:
» manevre de deschidere a căilor aeriene
» dacă este inconştient – cale orofaringiană
• Respiraţia:
» ventilaţie pe mască şi balon
» dacă este necesară, manevra Heimlich
» IOT dacă ventilaţia pe mască şi balon este ineficientă

MĂSURILE DE REANIMARE CARE TREBUIE EFECTUATE ÎN TIMPUL EXAMINĂRII PRIMARE
• În tulburările circulatorii sau dacă se suspectează pierderi masive de sânge:
» se va monta cel puţin o linie i.v. utilizând o canulă groasă (cel puţin 18G,
se preferă 16-14G)
» se administrează de preferinţă ringer lactat sau ser fiziologic
• Soluţiile vor fi administrate lent dacă pacientul prezintă TCC izolat, închis.
• Soluţiile vor fi administrate foarte rapid dacă pacientul este hipotensiv.
• Transfuzie rapidă cu sânge 0 negativ (două sau mai multe unităţi dacă există o pierdere masivă evidentă de sânge sau hipotensiune severă).

MĂSURILE DE REANIMARE CARE TREBUIE EFECTUATE ÎN TIMPUL EXAMINĂRII PRIMARE 
• În cazul în care există o sângerare masivă externă:
» presiune directă pe plagă cu un bandaj
» rareori este necesară clamparea directă a unor artere lezate vizibile
» pansamente sterile cu care se acoperă orice fractură deschisă sau viscer expus
» garoul nu este aproape niciodată indicat
• După examinarea toracelui:
» dacă se suspectează pneumotorace sufocant - toracostomie imediată cu ac urmată de drenaj toracic
» în caz de volet costal - stabilizarea lui folosind un leucoplast lat
» în caz de penumotorace cu supapă - se va închide supapa cu pansament
şi se va efectua drenaj toarcic
» în caz de suspiciune de tamponadă cardiacă cu stop cardiac iminent - pericardiocenteză (rar indicată)
» determinarea gazelor arteriale

COMPLETAREA EXAMENULUI PRIMAR

• După ce examenul primar (ABC şi măsurile de resuscitare) a fost completat trecem la examinarea secundară. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu