duminică, 1 decembrie 2013

INIMA - ÎNTREȚINE VIAȚA


Știați că...
- bătăile inimii încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere pentru a nu se mai opri de-a lungul întregii vieți a individului? Acest fapt ar trebui să ne conștientizeze de importanța apărării vieții fătului înainte de naștere!
- mușchiul nu se odihnește decât pentru o fracțiune de secunda între bătăi? Întarzierea bătăilor sau accelerarea lor duc la dereglări în funcționarea întregului organism.
- într-o picătură de sânge se află aproximativ 5 milioane de globule roșii, 5.000-10.000 globule albe și 200.000-300.000 trombocite?
- globulele roșii numite și eritrocite, sunt celululele care pătrund în cele mai mici vase ale corpului uman și le duc hrana? Fiecare globulă roșie poartă 300 milioane de molecule de hemoglobină și fiecare dintre aceste molecule poartă dupa ele 4 perechi de atomi de oxigen. Din cauza eforturilor și uzurii media lor de viață este de 120 de zile. Cu fiecare ticăit de ceas mor 3 milioane de globule roșii. În scurta lor viață ele duc mai multe de 3 cvadrilioane de molecule de oxigen în țesuturile corpului.
- Toate vasele sanguine puse cap la cap ar avea o lungime de peste 96.000 de kilometric? Circumferința Pământului la Ecuator este de numai 40.075 de kilometri.
- Plămânul stâng este puțin mai mic decat cel drept fiindcă trebuie să facă loc in cavitatea toracică pentru inima?
- Chiar și când stăm pe loc, mușchiul inimii lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele unui alergător de viteza?
- Sângele este format din apă în proportie de 78%? De aceea este foarte importantă hidratarea corespunzatoare… cu apa, nu cu alte băuturi (care spre surprinderea noastra sunt scanate de organism ca fiind hrană, nu lichid).
- Sursa bătăilor inimii este inima însăși, iar nu creierul? Atunci cand se efectuează un transplant de inimă, aceasta nu poate fi conectata cu creierul. Inima bate de la sine- o întrebare retorica se poate ridica de aici - oare Cine dă primul impuls inimii în cazul unui făt?
  Inima - mecanism apărut la întâmplare… sau nu?
Inima este motorul care activează sângele în tot corpul. Folosind vasele de sânge, inima asigură distribuirea permanentă a oxigenului și a substanțelor hrănitoare și elimina dioxidul de carbon și alte produse reziduale. Energia necesară funcţionării inimii este asigurată de acizii graşi, doar 20% din energie este asigurată de glucoză.
În condiţii de efort, inima răspunde prin creşterea consumului de energie (şi a consumului de oxigen) şi stimularea sintezei de proteine.
Inima noastră are forma unei pere de mărimea unui pumn închis și este situată în partea de mijloc a pieptului, la circa patru sau cinci centimetri distanță de mediana toracelui.
    Este formată din patru camere, doua superioare (atriul drept și stâng) și 2 inferioare (ventricului drept si stâng). Cele două camere superioare sunt camerele de primire a sângelui adus de vene din corp și plămâni. Am putea spune că aici sunt birorurile de primire și reciclare a oxigenului și substantelor hrănitoare ale sângelui pentru plamani și întregul corp. Ventriculul stâng și drept, au rolul unor pompe puternice. Partea dreapta și cea stanga a inimii sunt separate una de cealaltă printr-un perete de țesut (sept interventricular). Fiecare pompează sângele printr-un circuit separat de vase: dreapta împinge sângele sărac în oxigen către plămâni (circulatia mica), în timp ce stânga îl distribuie pe cel bogat în oxigen în corp (circulația mare). Sângele care se întoarce din organism a cedat mare parte din oxigen și s-a încărcat cu dioxid de carbon din țesuturi. Acesta este colectat de doua vene mari, vena cava superioară și vena cava inferioară, care se varsă în atriul drept al inimii.
De aici sângele trece în ventriculul drept care îl va pompa prin artera pulmonară către plămâni, unde se va reîncărca cu oxigen și va elimina dioxidul de carbon. Sângele, bogat acum în oxigen, se întoarce la inima prin arterele pulmonare care se varsă în atriul stâng. De aici trece în ventriculul stâng, unde va fi pompat prin aorta, cea mai mare artera a corpului. Artere mai mici care se ramifica din aorta distribuie sangele catre diferite parti ale organismului.
Patru valve interioare împiedică alunecarea inversa a sângelui. Ele se deschid ușor în direcția curgerii sângelui și se închid când acesta împinge în sens invers.
Inima este un mecanism natural uimitor, care ne face să ne gandim că acesta nu putea aparea la intamplare...
  Funcțiile inimii
Sarcinile inimii sunt mult mai complexe decât simpla pompare a sângelui de-a lungul vieții. Ea se ocupa de  mentinerea transportului hranei pînă la cele mai îndepartate si firave vase din corp.
Ea trebuie să fie de asemenea capabilă să răspundă schimbărilor în necesarul de oxigen al organismului. Inima lucrează altfel în timpul somnului decat în timpul unei curse de cinci kilometri. Mai mult, împreună cu sistemul circulator, poate răspunde aproape instantaneu schimbărilor rapide: când o persoana se ridică sau se culca la pământ, sau când se află în fața unui pericol. Presiunea sângelui unei persoane poate crește pentru perioade scurte în momente de stres sau in prezența unor emoții puternice. Prelungirea acestor perioade sau repetarea lor constantă (hipertensiunea), poate crește expunerea unei persoane la atacuri de cord, infarturi, și afecțiuni ale inimii și ale rinichilor.
La un adult, frecvența cardiacă la repaus este de circa 70 de bătăi pe minut. Totuși, inima poate să bată și de trei ori mai repede - peste 200 de bătăi pe minut - când persoana depune un efort fizic mărit. Persoanele tinere au o frecvență cardiacă mai rapidă decât a adulților: de circa 120 de bătăi pe minut la sugari și 90 la copiii de 10 ani. Spre deosebire, mulți atleți au adesea frecvența cardiacă mai scazută deoarece antrenamentul fizic face inima mai puternică și permite acesteia să pompeze aceeași cantitate de sânge cu mai puține contracții. La repaus, frecvența cardiacă a unui atlet poate să scadă până la 40-60 de bătăi pe minut.
            Ar lua multă vreme să studiem întreaga construcție a inimii, însă ne rezumăm la ceea ce am scris mai sus.
Privind la complexitatea inimii nu putem decât să ne minunăm și să recunoaștem că această “pompă vie” poartă amprenta unei Minți Inteligente care a gândit-o și proiectat-o pentru funcționare.          
   Prevenim mai înainte de a trata
            Când inima este bolnavă, toate organele au de suferit, în special țesuturile corpului : pielea, mușchii, plămânii, creierul etc.
Majoritatea părților corpului folosesc doar o treime din oxigenul adus de sânge; dar inima utilizează trei sferturi din oxigenul adus de arterele coronare. Acest fapt arată cât de intens lucrează inima, pompând în fiecare secundă a vieții noastre și cât de important este să o îngrijim.
Există anumiți factori care pot declanșa sau produce crize, boli ale inimii:
-        Emoțiile puternice (stările de tristețe, mânie, nesiguranță, pesimism, îngrijorare, lipsa iertării) sunt un factor de risc puternic. În cazul stresului, inima își înmulțește bătăile, la fel și fluxul de sânge pe care îl pompează inima. Arterele se îngustează, în timp ce sângele devine mai greoi și vâscos, din pricina hormonului stresului, care stimulează tendința de coagulare.
-        Oboseala este un alt factor periculos. Suprasolicitarea intelectului dar și a fizicului pe o perioadă prelungită pot fi epuizante
-        Frigul este un dușman de temut. În contact cu aerul rece prin inhalare dar și prin neprotejarea extremităților (mâini și picioare) apar dureri la nivelul inimii. Alți dușmani înrudiți sunt caldura excesiva, locurile neaerisite, unde oxigenul este rarefiat.
-        Mesele bogate, excesul de grăsime (prăjelile, margarina, maioneza, etc), zahărul rafinat (care scade imunitatea prin blocarea acțiunii globulelor albe- soldățeii apărării), sare (întărește sau produce rigidizarea venelor), proteine animale, încarcă stomacul, îngreunează descompunerea hranei, iar viteza circulației sângelui este mărită, datorită alarmării celulelor organismului, care doresc să elimine tot ce este surplus. În acest fel, inima este nevoită să pompeze mult mai mult oxigen. Pe o perioadă îndelungată, e riscul ca inima să obosească și să apară acele dureri provocate de înfundarea vaselor de sânge cu un surplus de substanțe care nu mai hrănesc organismul, ci se depozitează pe ele.
-        Alcoolul, tutunul, cafeaua cresc riscul anginei pectorale prin excitarea sistemului nervos, care simte nevoia de mai mult oxigen pentru eliminarea toxinelor și deci o creștere a ritmului cardiac. A nu bea apă este la fel de dăunător ca a folosi tutun.
-        Creșterea numărului de globule roșii, carențele de magneziu și calciu (în urma unei alimentații necorespunzătoare, organismul încearcă să reechilibreze starea mediului intern folosind rezervele proprii de potasiu, magneziu și calciu din organism) -  duc la dezechilibru pe termen indelungat
Pe lângă acești factori externi pot fi și factori interni care să declanșeze probleme inimii (bolile și mutațiile genetice, bolile autoimune etc). Pentru evitarea agravării lor este de preferat ca persoanele suferinde să fie atente la factorii externi enumerați, deoarece aceștia lucreaza foarte bine în “echipă”.
De asemeni așa cum am învățat, este mai ușor să previi o îmbolnăvire decât să tratezi. Deși poate că încă nu resimțiți nici un efect negativ pentru vreunul din obiceiurile greșite adoptate, totuși acestea sunt plătite din plin în a doua, a treia parte a vieții, când organismul obosește mai repede și se regenerează din ce in ce mai greu.    
Sănătatea inimii depinde de înlocuirea obiceiurilor greșite cu cele sănătoase, care nu numai că pot prelungi viața, dar pot oferi și o viata de calitate.
Câteva schimbări în stilul de viață ne pot ajuta să ne menținem inima sănătoasă:
-        Să alegem o alimentație bogată în fibre (cereale, leguminoase, semințele), legume, fructe, să evităm consumul de grăsimi saturate (margarină, maioneză, grăsime), sarea în exces și alimentele cu un conținut caloric ridicat. Trebuie să existe un echilibru între caloriile ingerate și energia pe care o consumăm zilnic. Cruditățile care ajută în special inima prin aportul lor de minerale, si vitamine, sunt:  bananele, broccoli, mazărea, nucile, piersicile, strugurii etc. 
-        Să ne asigurăm includerea în programul zilnic a cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în aer liber (plimbare, gimnastică cu geamul deschis, dacă nu este posibilă deplasarea)
-        Să evităm fumatul, alcoolul.
-       Să evităm stresul și să ne păstrăm un stil de viață echilibrat, fără excese, controlând periodic tensiunea arterială și consultând medicul cardiolog.
Poate că nu putem controla tot ce ne înconjoară, însă cu siguranță suntem respnsabili pentru propriile gânduri și emoții. Avem nevoie de organizarea periodică a emoțiilor, trasarea unei linii imaginare în care să mulțumim și să ne numărăm binecuvântările mai mult decât să ne preocupăm de greșelile și nereușitele vieții.
Un renumit pastor, Richard Wurmbrand spunea ca: ”Inima este ca marea, păstrează în adâncul ei tot ce a primit”. Să ne luăm timp să ne testam starea inimii, să vedem ce a acumulat și să avem mai multa grija de ea!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu