sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Tahicardia sinusala

Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac caracterizata prin accelerarea ritmului cardiac normal (ritm sinusal) astfel incat frecventa cardiaca depaseste 100 batai pe minut. Aceasta crestere a frecventei cardiace rareori depaseste 200 batai pe minut. Aceasta definitie a tahicardiei sinusale este valabila doar in cazul adultilor. La sugarii frecventa cardiaca normala este de 110-150 de batai pe minut.
 
Inima bate in mod normal cu o frecventa cuprinsa intre 60 si 100 de batai pe minut (in medie 70-80 batai pe minut) , ceea ce corespunde unui ritm sinusal.
 
Termenul de sinusal provine de la nodul sino-atrial, care este stimulatorul cardiac natural, avand rolul de a asigura un ritm cardiac normal. Nodulul sinoatrial este un mic grup de celule musculare extrem de specializate situate in peretele atriului drept. La nivelul sau isi au originea impulsurile electrice care fac inima sa bata.Acest nodul descarca stimulul electric spre atrii care se contracta determinand trecerea sangelui din atrii spre ventricule. Semnalul electric trece apoi prin nodulul atrioventricular care se afla in partea de jos a peretelui interatrial . Impulsul electric trece apoi prin fasciculul His si reteaua Purkinje determinand contractia ventriculelor si trecerea sangelui din ventricule spre aorta si artera pulmonara. Tahicardia sinusala are un debut si un sfarsit progresiv.

Cauze:

Tahicardia sinusala nu este o aritmie primara (fara nici o cauza) ,ci apare intotdeauna ca raspuns fiziologic al cordului la diferiti factori:
  • Hipertiroidismul apare cand glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces. Hormonul tiroidian influenteaza rata batailor cardiace, astfel in caz de hipertirodism apare tahicardie.
  • Feocromocitom este o tumora dezvoltata in glanda medulosuprarenala care secreta catecolamine (andrenalina, noradrenalina) responsabile de hipertensiune arteriala severa si de tulburari ale ritmului cardiac (tahicardie).
  • Embolie pulmonara este obstructia brusca a uneia dintre ramurile arterei pulmonare.
  • Infarct miocardic (moartea muschiului inimii prin blocarea brusca a arterei coronare)
  • Boli valvulare cardiace
  • Malformatii cardiace congenitale
  • Boli pulmonare cronice
  • Miocardita (inflamatia muschiului inimii)
  • Excesul de alcool, tutun si cafea
  • Droguri stimulente cum ar fi cocaina, ecstasy si amfetaminele
  • Febra reprezinta temperatura corporala mai mare de 37°C.O stare febrila este insotita adesea de cresterea frecventei cardiace.
  • Hemoragie, anemie (diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala circulanta totala ), soc (stare clinica extrema, caracterizata prin scaderea fluxului de sange oxigenat necesar functionarii organelor vitale determinat de diferite afectiuni acute sau raniri importante) - in aceste cazuri tahicardia apare ca mecanism compensator prin care organismul incearca sa mentina un flux sanguin optim
  • Insuficienta ventriculara stanga (incapacitatea ventriculului stang de a-si indeplini functia de pompare a sangelui in aorta)
  • Nevroza cardiaca este o tulburare psihica care se manifesta printr-un complex de tulburari cardiace subiective: palpitatii, dureri precordiale, precum si respiratie superficiala, intretaiata de oftat, senzatie de oboseala si dispnee (lipsa de aer), balonari abdominale si constipatie.
  • Anxietate (teama)
  • Stres emotional
  • Deshidratare
  • Durere
  • Hipoxemia (nivelurile scazute de oxigen)
  • Efortul fizic intens
  • Cresterea tonusului simpatic sau scaderea tonusului vagal (parasimpatic)
  • Medicamente cum ar fi atropina, vasodilatatoare (medicament care creste calibrul vaselor prin intinderea fibrelor lor musculare), neuroleptice (medicamente utilizate in tratamentul psihozelor), antidepresive, hormoni tiroidieni. 
Simptome:

Tahicardia sinusala de obicei nu determina aparitia simptomelor, cu toate acestea pacientii pot acuza palpitatii.
 
Palpitatiile reprezinta o senzatie de batai ale inimii mult mai rapide decat de obicei.Persoana simte modificari ale ritmului cardiac. Palpitatiile pot fi crea senzatia de disconfort, indispozitie si anxietate (teama) la unele persoane.
 
Cu cat tahicardia este mai grava, cu atat si simptomele sunt mai severe.Cand inima bate prea repede, camerele inferioare ale inimii (ventriculii) nu au suficient timp sa se umple cu sange si, ca urmare, nu pot pompa suficient sange catre organele corpului ducand la aparitia simptomelor de debit cardiac scazut: slabiciune, oboseala, confuzie, dureri in piept, senzatia de lipsa de aer, cefalee (dureri de cap), ameteala sau sincopa (lesin).

Diagnostic
  • Examenul clinic - Examinarea pulsului se realizeaza prin comprimarea cu trei degete (index, medius si inelar) a arterei radiale in santul radial. Frecventa se apreciaza numarand pulsatiile timp de un minut.Examinarea pulsului pune in evidenta o frecventa de peste 100 batai pe minut (tahicardie).
     
  • Ascultatia cordului (cu ajutorul stetoscopului) permite masurarea frecventei cardiace, zgomotele cardiace sunt regulate, bine batute, concordante cu pulsul.

  • Compresia sinusului carotidian - Compresia sinusului carotidian produce de obicei o usoara rarire, urmata de o revenire gradata la frecventa anterioara. Acest fapt vine in contrast cu raspunsul tahicardiei paroxistice supraventriculare la aceeasi manevra, care produce o usoara rarire si o oprire brusca a tahicardiei. Aceasta manevra trebuie efectuata doar de catre un medic. Nu se face compresia sinusului carotidian la persoanele cu sufluri pe carotide.

  • Electrocardiograma - Electrocardiograma este o inregistrare a actrivitatii electrice a inimii. Electrocardiograma este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electrozi ce se fixeaza pe piept si se conecteaza la un electrocardiograf. Caracteristicile tahicardiei sinusale pe electrocardiograma sunt:
    • complexele QRS au aspect normal, sunt precedate de unde P sinusale
    • intervalul PQ (PR) este in limite normale
    • frecventa cardiaca este intre 100-200 batai pe minut
       
  • Monitorizarea Holter
     
  • Electrocardiograma standard poate sa nu detecteze tahicardia sinusala deoarece nu a aparut in momentul efectuarii electrocardiogramei. Monitorizarea Holter este o inregistrare continua a traseului ECG timp de 24-48 de ore.
Pentru stabilirea cauzei tahicardiei sinusale pot fi necesare si alte teste cum ar fi: cele de sange pentru verificarea hormonilor tiroidieni, enzimelor miocardice, gazelor arteriale , ecocardiografia pentru identificarea anomaliilor valvulelor inimii sau coronarografia pentru afectiuni ale vaselor inimii, etc.

Tratament

Tratamentul tahicardiei sinusale consta in primul rand in identificarea si tratarea afectiunii cauzale. Afectiunea cauzala reprezinta o suplimentare a cererii organismului care necesita un efort crescut din partea inimii pentru a creste cantitatea de sange spre tesuturi si de aceea tratamentul este in primul rand al cauzei.
 
Un tratament medicamentos specific este rareori necesar si se efectueaza de regula cu betablocante cu actiune prelungita: atenolol, metoprolol, bisoprolol sau betaxolol. Tratamentul cu betablocante are indicatie in special in caz de hipertiroidism.
 
In caz de insuficienta cardiaca tratamentul consta in glicozide digitalice (digoxin), inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (enalapril), betablocante (carvedilol) sau medicamente diuretice (furosemid).
 
Poate fi utilizat oxigenul in caz de hipoxie, adica atunci cand cantitatea de oxigen care ajunge la tesuturi este inadecvata (scazuta). In caz de deshidratare se recomanda administrarea de fluide (pe gura sau intravenos), iar in cazurile grave de anemie sau hemaoragii massive se pot administra transfuzii de sange.
 
In caz de febra, prescrierea de medicamente pe baza aspirina(medicamente antipiretice) este suficienta, cu conditia ca febra sa nu fie datorata unei infectii. Daca este prezenta o infectie in organism se asociaza un antibiotic.
 
Anxietatea (teama), nevroza cardiaca,stress-ul pot necesita tratament cu medicamente anxiolitice ( alprazolam ) sau pot fi utilizate produse naturiste pe baza de valeriana sau paducel (gherghin).
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu