sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Sindromul Adams-Stokes

Sindromul Adams-Stokes se caracterizeaza prin sincope (pierdere de scurta durata a constientei, completa, brusca si ireversibila, consecutiva unei diminuari a oxigenarii cerebrale) care dureaza deobicei mai putin de 1 minut, cu sau fara convulsii. Sindromul Adam-Stokes apare mai ales barbati, dupa varsta de 40 ani.
 
Sindromul Adams-Stokes este asociat cu o tulburare de ritm cardiac, cel mai frecvent fiind vorba de un bloc cardiac complet sau incomplet.
 
Blocul cardiac reprezinta o afectare a transmiterii normale a stimulului electric de-a lungul cailor de legatura intre atrii si ventricole. De exemplu, stimulii plecati de la atrii ajung la ventriculi cu intarziere sau cu intreruperea totala a transmiterii lor. Cand apare un bloc cardiac ,frecventa cardiaca incetineste considerabil. Acest lucru poate duce la aparitia unui flux inadecvate de sange la nivelul creierului si aparitia sincopei sau lesinului.
 
Sindromul Adam- Stokes se asociaza cu urmatoarele tulburari de ritm:
  • bloc atrio-ventricular grad 2 sau 3 (alterare a conducerii electrice in tesutul propriu muschiului cardiac dintre auricule si ventricule)
  • bradicardie (incetinire a batailor inimii sub 60 pulsatii/minut)
  • sindromul de sinus bolnav reprezinta un grup de tulburari ale ritmului cardiac (aritmii), in care nodulul sino-atrial - stimulatorul natural al inimii - nu functioneaza corect.
  • fibrilatia ventriculara este o tulburare grava a ritmului cardiac, caracterizata prin disparitia oricarei contractii organizate a ventriculelor, inlocuita printr-o tremulatie ventriculara -contractii localizate anarhice si ineficace).
  • flutter-ul ventricular reprezintă o tahicardie ventriculara rapida (150-300/minut, de obicei 200/minut), care de obicei precede fibrilatia ventriculara.
  • tahicardia ventriculara reprezinta un ritm cardiac rapid cu origine in ventricule (camerele inferioare ale inimii) si produce un ritm cardiac cu frecventa de cel putin 100 batai/minut.
  • asistolie ( absenta contractiilor inimii)
Factori de risc
  • Cardiopatia ischemica este boala in care arterele coronare isi micsoreaza calibrul producand o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii.
  • Infarctul miocardic sau atacul de cord este o urgenta medicala in care circulatia sanguina a cordului este blocata brusc, determinind mortea muschiului cardiac prin lipsa de oxigen.
  • Medicamente (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, digoxin )
  • Crestere anormala a potasemiei (nivelul de potasiu din sange)
  • Malformatii cardiace congenitale
  • Boala Lenegre este o boala caracterizata prin sclerozarea sistemului de conducere a impulsului electric cardiac
  • Valvulopatiile se refera la orice disfunctie sau anomalie la una sau mai multe din valvele cardiace. Afectiunile valvei aortice sau valvei mitrale sunt cel mai frecvent asociate cu sindromul Adam-Stokes.
  • Complicatii postoperatorii
  • Alte cauze: reumatism articular acut, endocardita, miocardita, boala Lyme, mononucleoza, distrofia musculara, spondilita anchilopoetica, sarcoidoza, tumori si amiloidoza.
Simptome

Caracteristica sindromului este sincopa (pierdere de scurta durata a constientei) spontana, nelegata de efort. Inainte de sincopa, pacientul poate deveni palid cu privirea plafonata,flasc. Normal perioada de inconstienta (sincopa) dureaza aproximativ 30 de secunde; convulsii in cazul in care sunt prezente, apar dupa 15-20 de secunde. Respiratia este normala de-a lungul perioadei de inconstienta, in schimb pulsul dispare sau este incetinit. In perioada de recuperare pacientului se inroseste deoarece inima pompeaza rapid sangele oxigenat de la nivelul plamanilor in circulatia sistemica, unde apare vasodilatatie din cauza hipoxiei (scaderii cantitatii de oxigen din sange). Ca la orice episod sincopal care este datorat unei aritmii cardiace, sincopa nu depinde de pozitia pacientului. In cazul in care sincopa apare in timpul somnului, singurul simptom este senzatia de caldura si inrosire la trezire.
 
Alte simptome pot fi: palpitatii, pupile fixe, incontinenta, semn babinski bilateral (excitarea fetei externe a plantei, pana la nivelul halucelui, produce extensia halucelui si rasfirarea degetelor II-V ; este semn de leziune piramidala) . Forma severa duce la moarte subita prin oprirea cardiaca definitiva.

Diagnostic
  • Examenul fizic
Examenul fizic va fi normal in majoritatea cazurilor . Tensiunea arteriale trebuie verificata in pozitii diferite pentru a exclude hipotensiunea arteriala ortostatica (scaderea tensiunii arteriale la ridicarea in picioare din pozitie culcata sau sezanda) care poate fi o cauza a episoadelor de lesin. Frecventa cardiaca poate fi mai mica de 50 batai/minut (bradicardie) si nu creste corespunzator la efort fizic. Persoana poate prezenta semne de insuficienta cardiaca, cum ar fi respiratie suieratoare, raluri la ascultatia plamanilor, marirea ficatului (hepatomegalie) sau picioare umflate(edem).
  • Analizele de laborator
Analizele de laborator ar trebui efectuate pentru a cauta cauzele tratabile ale aritmiilor. Testele includ nivelul de droguri si electroliti (in special potasiu) din sange . Testele suplimentare ar putea include enzimelor miocardiace pentru a diagnostica infarctul miocardic, hemograma completa pentru infectii sau teste pentru boli ale tesutului conjunctiv.
  • Electrocardiograma de repaus
Electrocardiograma (ECG) este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electrozi ce se fixeaza pe piept si se conecteaza la un electrocardiograf. Caracteristicile traseului ECG permit determinarea tipului de aritmie cardiaca.
  • Monitorizarea Holter
Avand in vedere ca aritmia poate sa nu apara in timpul spitalizarii, exista dispozitive ECG portabile ce inregistreaza traseele ECG la domiciliu. Unele dispozitive sunt pornite permanent pentru o perioada de timp (frecvent 24-48 ore).
  • Ecocardiografia
Ecocardiografia foloseste ultrasunetele pentru a obtine imagini ale atriilor,ventriculelor,valvelor si pericard ( foita care se gaseste in jurul inimii). Ecografia poate fi folosita pentru a identifica anomalii structurale care pot fi asociate cu tulburari ale ritmului cardiac care sunt asociate cu sindrom Adams-Stokes.
  • Studiile electrofiziologice
Studiile electrofiziologice sunt explorari mai complexe. Sonde de dimensiuni foarte mici prevazute cu electrozi se introduc printr-o vena (de la antebrat sau picior) si impinse pana la nivelul inimii. Aceste sonde contin electrozi ce pot detecta tesutul muscular cardiac care redirectioneaza sau blocheaza semnalul electric de la nivelul nodulului sinusal.

Tratament

Tratamentul initial poate fi medicamentos si implica utilizarea de medicamente precum isoproterenol si epinefrina (adrenalina). Isoproterenolul si epinefrina sunt catecolamine care stimuleaza inima si cresc usor tensiunea arteriala sistolica.
 
Tratamentul definitiv este cel chirurgical, care implica inserarea unui stimulator cardiac (pace-maker). Stimulatorul cardiac este alcatuit dintr-un generator de impulsuri electrice conectat la unul sau doi electrozi conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe suprafata exterioara a inimii. Atunci cind generatorul ramane in afara corpului pacientului, se realizeaza o cardiostimulare temporara. Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca tahicardia simptomatica tratata prin electrostimulare va inceta spontan. In situatia unei cardiostimulari permanente, generatorul de impulsuri este pozitionat intr-un buzunar subcutanat (sub piele). Impulsurile electrice emise de acesta sunt conduse la inima fie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale inimii, fie prin electrozi epicardici implantati in miocard.Un pacemaker este capabil sa-si intrerupa activitatea in prezenta unui ritm cardiac spontan, evitind astfel competetia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca initiata de catre generatorul de impulsuri. Practic in cazul unui bolnav cu stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asigura frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala. 
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu