sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului.
 
Ea este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului (tranzitorie sau durabila). Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor.
 
Deoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, organismul incearca sa-si suplineasca functia prin:
  • retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de sange
  • cresterea frecventei cardiace
  • cresterea dimensiunilor inimii.
Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala permanenta si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor si scurtarea respiratiei.
 
Cauze:
 
Insuficienta cardiaca este produsa de factori sau boli care afecteaza capacitatea de pompare a vetriculului stang (disfunctie sistolica) cum ar fi:
  • boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comuna cauza)
  • hipertensiune arteriala slab controlata, diabet zaharat sau afectiuni tiroidiene
  • cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolica, infectia sau inflamatia muschiului inimii (miocarditele)
  • consumul cocainei sau a altor droguri ilegale
  • boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului)
  • boli cardiace congenitale
  • boli sau rupturi valvulare
  • boli ale inimii ce determina o frecventa cardiaca prea mare, prea mica sau neregulata (aritmii)
  • varsta: odata cu inaintarea in varsta muschiul inimii devine mai rigid, impiedicand inima sa se umple cu sange.
Atunci cand ventriculul stang nu se mai poate umple normal, afectiunea poarta numele de insuficienta cardiaca diastolica. Aceasta poate fi cauzata de hipertensiune arteriala, boli coronariene sau boli valvulare.
 
Anumiti factori pot duce la inrautatirea brusca a insuficientei cardiace si uneori la patologie cu potential letal cum ar fi edemul pulmonar sau socul cardiogen.
 
Factori de risc
  • infectiile;
  • aritmiile;
  • alimentatia insuficienta;
  • medicamentele :beta-blocante, blocatorii canalelor de calciu, antiinflamatorii nesteroidieni si steroidiene;
  • embolia arterei pulmonare;
  • infarct de miocard;
  • tireotoxicoza / hipotireoza;
  • anemia;
  • insuficienta renala;
  • sarcina.
Tipurile de ICC:
  • insuficienta sistolica - insuficienta functiei contractile a ventriculului stâng ce rezulta în diminuarea fractiei de ejectie.
  • insuficienta diastolica - insuficienta functiei de relaxare a ventriculului stâng ce rezulta în majorarea presiunii de umplere a ventriculului, reducând volumul de ejectie.
  • insuficienta ventriculara stânga - cauzata de ejectia scazuta a ventriculului stâng.
  • insuficienta ventriculara dreapta - cauzata de disfunctia ventriculului drept definita de afectiuni pulmonare sau de insuficienta ventriculului stâng.
Insuficienta cardiaca stanga afecteaza ventriculul stang (VS) sau camera inferioara a inimii. Sangele incarcat cu oxigen circula de la plamani la atriul stang, apoi in ventriculul stang, care il pompeaza in corp. Intrucat aceasta camera pompeaza cea mai mare cantitate de sange, el este cel mai voluminos si este vital pentru functionarea normala a inimii.
 
Daca ventriculul stang isi pierde capacitatea de a se contracta normal (insuficienta cardiaca sistolica), inima nu mai poate pompa suficient sange in circulatia arteriala. Daca muschiul inimii devine rigid, ventriculul stang nu se mai relaxeaxa normal(insuficienta cardiaca diastolica) si inima nu primeste suficient sange in timpul diastolei (starea de relaxare dupa fiecare contractie). Aceasta distinctie dintre IC sistolica si IC diastolica este foarte importanta, deoarece tratamentul medicamentos difera.
 
In ambele cazuri, sangele care patrunde in VS din plamani, poate stagna, cauzand trecerea plasmei sanguine in plamani (edem pulmonar). De asemenea, pe masura ce scade capacitatea inimii de a pompa sangele, scade fluxul sanguin, determinand acumularea de lichid in tesuturi (edem).

Atriul drept primeste sangele “folosit” (incarcat cu dioxid de carbon) care se intoarce in inima prin vene. Ventriculul drept trimite sangele la plamani pentru a se incarca cu oxigen. Insuficienta cardiaca dreapta apare de obicei ca urmare a unei insuficiente a ventriculului drept. Atunci cand functia ventriculului stang se deterioreaza, creste presiunea in vasele pulmonare, afectand in cele din urma cordul drept. Atunci cand ventriculul drept isi pierde functia de pompa, sangele stagneaza in vene, determinand aparitia edemelor la gleznele pacientilor.

Insuficienta cardiaca este de obicei o boala cronica, adica de lunga durata si cu o evolutie lenta. Pana a fi diagnosticat pacientul, inima acestuia isi pierde incetul cu incetul functia de pompa. La inceput, inima incearca sa compenseze prin:
  • Dilatare. Atunci cand inima se dilata, contractiile sunt mai puternice, deci si cantitatea de sange pompat va fi mai mare.
  • Ingrosarea fibrelor musculare, datorita maririi celulelor care se contracta din inima. Acest lucru ii permite inimii sa creasca forta de contractie.
  • Accelerarea ritmului, pentru a pompa mai mult sange in circulatie.
Organismul incearca sa compenseze si prin alte metode. Vasele de sange se micsoreaza pentru a mentine presiunea ridicata. Sangele este deviat de la tesuturile si organele mai putin importante si directionat spre organele vitale: inima si creierul. Aceste masuri temporare ascund insuficienta cardiaca, dar nu o vindeca. Asa se explica faptul ca numerosi pacienti nu sunt constienti de boala lor decat dupa deteriorarea inimii. De aceea controlul medical periodic este foarte important. In cele din urma, inima nu mai rezista si pacientul acuza oboseala, dispnee (greutate in respiratie) si alte simptome care il determina sa consulte un doctor.
 
Clasamentul NYHA
 
Tipurile de insuficienta cardiaca sunt clasificate deseori in functie de severitatea simptomelor.
 
Mai jos va prezentam cel mai utilizat sistem de clasificare, numit Clasificarea Functionala NYHA (New York Heart Association), care incadreaza pacientii in una din cele patru categorii in functie de limitarea activitatilor fizice.
  • Clasa I - activitatea fizica nu este limitata. Activitatea fizica obisnuita nu suscita aparitia simptomelor.
  • Clasa II - limitarea moderata a activitatii fizice. Activitatea fizica obisnuita provoaca aparitia simptomelor de fatigabilitate, palpitatii, dispnee sau dureri anginoase.
  • Clasa III - limitarea marcata a activitatii fizice. Pacientul se simte confortabil în repaus, activitatea fizica moderata suscita aparitia simptoamelor mentionate anterior.
  • Clasa IV - nici un efort fizic nu se produce disconfort. Simptomele pot fi prezente în repaus.
Semne si simptome
 
In urma diagnosticarii cu insuficienta cardiaca, este foarte important sa urmariti evolutia simptomelor si sa aduceti la cunostinta medicului orice modificare brusca.
  • Greutate in respiratie (dispnee)
Sangele stagneaza in venele pulmonare (vasele prin care sangele circula de la plamani la inima) deoarece inima nu reuseste sa pompeze sangele in mod corespunzator, cauzand acumularea plasmei sanguine la nivelul plamanilor.
 
Jena respiratorie in timpul efortului fizic (cel mai frecvent), al repausului, sau in somn, cand poate surveni brusc si trezi pacientii. Acestia au dificultati de respiratie in pozitie culcata, de aceea isi sprijina capul sau partea superioara a corpului cu perne. Se plang deseori de oboseala, de stari de anxietate si neliniste. 
  • Tuse persistenta sau respiratie zgomotoasa- acumularea plasmei sanguine in plamani
     
  • Tuse cu expectoratie-mucus sau striuri rozate
     
  • Acumularea de lichid in tesuturi (edem)
    • Odata cu scaderea circulatiei sangelui in artere, sangele care se intoarce la inima prin vene stagneaza, determinand acumularea lichidului in tesuturi. Capacitatea rinichilor de a elimina sodiul si apa scade, cauzand de asemenea retentia lichidelor in tesuturi.
    • Umflaturi la gambe, glezne, abdomen sau ingrosarea taliei. Pacientii observa deseori ca ii strang pantofii.
       
  • Oboseala si slabiciune
    • Inima nu mai pompeaza suficient sange pentru a hrani tesuturile.Sangele este deviat de la tesuturile si organele mai putin importante (muschii) si directionat spre organele vitale: inima si creierul.
    • Senzatie de oboseala in permanenta. Dificultati de a efectua activitatile zilnice (cumparaturi, urcatul scarilor, caratul sacoselor sau mersul pe jos).
       
  • Lipsa poftei de mancare, greata
    • Sistemul digestiv primeste mai putin sange, ceea ce provoaca probleme ale digestiei.
    • Senzatie de satietate sau greata.
       
  • Dezorientare, dificultati de gandire
    • Modificarea nivelului unor substante (sodiu) din sange poate provoca dezorientare
       
  • Tensiune arteriala mare
    • Pentru a compensa pierderea capacitatii de pompare, inima bate mai repede.
    • Palpitatii, care dau senzatia ca inima sare din piept.
Stadii ale insuficientei cardiace
  • Stadiul A - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara anomalii structurale cardiace. Include persoanele cu hipertensiune arteriala, boli coronariene, diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric de reumatism articular acut sau istoric familial de cardiomiopatii.
  • Stadiul B - anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie. Include persoanele cu anomalii structurale ale vetriculului stang, boli valvulare sau cu antecedente de infarct miocardic.
  • Stadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si anomalii structurale. Include persoanele cu scurtarea respiratiei sau oboseala cauzata de insuficienta ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in prezent, dar primesc tratament pentru simptome aparute anterior.
  • Stadiul D - boala in stadiul termninal, necesitand tratament specializat. Include persoanele care au spitalizari dese pentru insuficienta cardiaca sau care nu pot fi externati in siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unui transplant, care sunt la domiciliu si primesc medicatie intravenoasa continua pentru ameliorarea simptomelor, care sunt cu ventilatie asistata sau cei care sunt in institutionalizati in centre de sanatate pentru managementul insuficientei cardiace.
Complicatii posibile
  • intoxicatia cu digitale.
  • dereglari severe electrolitice.
  • aritmii atriale si ventriculare.
  • insuficienta circulatiei mezenteriale.
  • enteropatia proteica.
Diagnostic
  • ecocardiograma
  • anamneza si examen clinic amanuntit
  • investigatii de laborator
  • electrocardiograma (EKG)
  • radiografie toracica
  • scanarea perfuziei cardiace
  • ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare)
  • cateterismul cardiac
Cea mai buna metoda de a preveni aparitia insuficientei cardiace este modificarea stilului de viata si tratarea eficienta a unor afectiuni, precum hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat, ce pot creste riscul aparitiei acestei boli.
 
Infarctul miocardic si boala coronariana, produse prin ingustarea si rigidizarea vaselor sanguine (ateroscleroza), pot duce in timp la insuficienta cardiaca.

Tratament

Obiectivele principale ale tratamentului sunt îmbunatatirea calitatii vietii pacientului si de prelungire a duratei de viata prin schimbarea stilului de viata si prin aplicarea terapiei corespunzatoare. Acest deziderat poate fi atins prin efortul medicului cât si al pacientului. Pacientul poate minimaliza efectele IC prin controlul factorilor de risc cardiovasculari. Primele atitudini sunt: stoparea fumatului, slabirea în greutate daca este necesar, abtinerea de la alcool si o dieta controlata în sare si grasimi animale. Exercitiul fizic mediu, facut regulat, este benefic pentru bolnav, dar cantitatea si intensitatea lui trebuie supravegheate cu grija de catre medici. Odata cu modificarea stilului de viata, majoritatea pacientilor trebuie sa primeasca medicatia adecvata.
 
Medicina moderna dispune de un tratament adecvat si eficient pentru IC:
  • Diuretice (Furosemid, Nefrix) reduc cantitatea de lichide a organismului, fiind benefice pentru retentia de apa si sare si hipertensiunea arteriala.
  • Digitala îmbunatateste calitatea vietii si scade numarul spitalizarilor, ameliorând si functia contractila.
  • Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril) cresc supravietuirea pacientilor cu IC si previn deteriorarea functiei de pompa a inimii. De asemenea, scad presiunea arteriala, inima lucrând într-un regim presional mic, favorabil.
  • Beta-blocantele (atenolol, metoprolol) trebuie prescrise în IC aproape invariabil si indiferent de stadiul IC.
  • Mai pot fi folositi nitrati si hidralazina.
Uneori modificarea stilului de viata si terapia medicamentoasa nu pot controla evolutia IC si simptomatologia. În aceste situatii transplantul cardiac pare a fi o solutie ultima.

Pentru a-si îmbunatati calitatea vietii si sansele de supravietuire, pacientul trebuie :
  • Sa consulte medicul cu regularitate si sa-i urmeze sfatul.
  • Sa nu-si administreze singur nici un medicament fara acordul lui.
  • Sa informeze medicul imediat ce apar modificari ale starii generale.
  • Sa-si controleze greutatea, sa-si adapteze dieta conform sfatului dat de medic.
  • Sa stopeze fumatul.
  • Sa reduca consumul de alcool.
Tratament alternative
 
Produse naturale CaliVita recomandate sunt Coenzyme Q10 (Super Q10), Pro Selenium, Protect 4 Life (Mega Protect 4), Omega 3, Noni, Zen Thonic
 
Fitoterapie
  • coace doua cepe si fixeaza-le pe timpul noptii pe talpi cu un bandaj; este remediu excelent pentru cardiaci si poate fi folosit tot timpul
  • fa o cura de 3 saptamani cu suc de varza, telina, morcovi sau cartofi; alege sucul care iti place si bea zilnic cel putin 3 pahare
  • bea 2 cani pe zi de cu infuzie de traista ciobanului: o lingurita de planta la 200 ml de apa
  • consuma cat de mult poti fructe si legume: lamaie, cartof, fasole, hrean, morcov, spanac, usturoi
  • bea in cursul unei zile decoct de coada calului, o lingurita de planta la o cana cu apa
  • bea in fiecare zi cate un pahar cu suc de rosii
  • prepara un suc din 500 ml dovleac si bea dimineata jumatate si seara cealalta jumatate
  • fierbe 2-3 linguri de frunze maruntite de mesteacan, in 200 ml apa, cand da in clocot, adauga un varf de cutit de bicarbonat; bea dupa 6 ore, in doua serii la interval de 4 ore. Se foloseste in formele cardio-renale insotite de edeme si albuminurie contribuind la eliminarea apei din tesuturi.
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu