sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Insuficienta cardiaca congestiva (ICC)

Insuficienta cardiaca congestiva (ICC) reprezinta principala complicatie a bolilor cardiace. Reprezinta o stare fiziopatologica datorata unei anomalii a functiei cardiace de pompa (fie tranzitorie, fie prelungita). Inima este incapabila de a asigura un debit sangvin suficient pentru a satisface necesitatile metabolice. ICC survine intr-un anumit moment al evolutiei in majoritatea cazurilor de boala cardiaca severa.

  • Aceasta produce o varietate de tablouri clinice, de la disfunctia acuta de ventricul stang (datorata unei tahiaritmii, bradiaritmii, sau unui infarct miocardic acut) pana la disfunctia cronica a ventriculului stang (prin supraincarcare cronica de volum/presiune, asa cum se observa in bolile valvulare cardiace)
  • Doua component fiziologice explica cele mai multe dintre semnele clinice ale ICC – la cei mai multi pacienti se intalnesc semne ale ambelor mecanisme:
    • Anomalie a inotropismului, care determina scaderea evacuarii sistolice (insuficienta sistolica)
    • Anomalie de complianta, in care este afectata capacitatea de umplere a ventriculului (insuficienta diastolica)
Semne si simptome:
  • Afectare precoce si usoara:
    • Dispnee de efort – semn cardinal de insuficienta cardiaca stanga
    • Scaderea capacitatii de efort
    • Fatigabilitate la eforturi mici
    • Respiratie dificila
    • Slabiciune
    • Tahipnee la eforturi mici
    • Raluri bazale
    • Reflux hepato-jugular prezent
    • Galop Z3 cu intensitate slaba
    • Nicturie
       
  • Afectare moderata:
    • Tuse nocturna neproductiva
    • Ortopnee
    • Dispnee paroxistica nocturna
    • Wheezing, mai ales nocturn, in absenta istoricului de astm sau infectie (astm cardiac)
    • Anorexie
    • Senzatie de tensiune pana la durere surda in hipocondrul drept
    • Tahipnee de repaus
    • Anxietate
    • Hepatomegalie cu sensibilitate la palpare
    • Extremitati reci datorita vasoconstrictiei  periferice
    • Raluri bazale pronuntate
    • Revarsat pleural drept
    • Edeme
    • Ritm de galop
    •  Hipertensiune diastolica
    • Presiune crescuta in venele jugulare
    •  Cardiomegalie
       
  • Afectare severa
    • Disfunctie cerebrale
    • Marire de volum a abdomenului (ascita)
    • Cianoza
    • Hipotensiune
    • Puls alternant
    • Anasarca
    • Sputa spumoasa si/sau rozata
    • Accentuarea P2
    • Casexie cardiaca
    • Respiratii Cheyne-Stokes
Cauze:
  • Boala arteriala coronariana
  • Infarct miocardic
  • Cardiomiopatie
    • Alcoolica
    • Virala
    • Secundara hipertensiunii de lunga durata
    • Medicamentoasa (de ex. agenti chimioterapici)
    • Distrofie musculara
    • Amiloidoza
    • Postpartum
       
  • Anomalii valvulare
    • Stenoza sau insuficienta aortica
    • Afectiuni cardiace de origine reumatismala (boli valvulare mitrale si aortice)
       
  • Stenoza de artera renala, de obicei bilaterala, poate cauza edem pulmonar recurrent cu instalare brusca
  • Supraincarcare de volum
  • Agenti ce deprima functia cardiac; agenti cu efect inotrop-negativ (de ex. beta-blocante, amiodarona IV)
  • Aritmii, de ex. fibrilatia atriala
  • Stari clinice cu debit cardiac crescut
    • Hipertiroidism
    • Boala beriberi a cordului
       
  • Infectia HIV
Factori de risc:
  • Reducerea inadecvata, iatrogena, a intensitatii tratamentului
  • Aport de sodiu si/sau de lichide in exces
  • Pacient necooperant
  • Aritmii intercurente, de ex. fibrilatia atriala
  • Administrarea de medicamente cu efecte inotrop-negative
  • Stres fizic, emotional sau determinat de mediu
  • Tireotoxicoza, sarcina, sau orice situatie asociata cu cresterea necesitatilor metabolice
  • Sarcina recenta (cardiomiopatie postpartum)
Tratament – masuri generale:
  • Tratamentul imediat al insuficientei cardiace
  • Cautarea cauzelor corectabile
  • Eliminarea factorilor ce au contribuit la aparitia bolii, atunci cand este posibil
  • Suplimentarea oxigenului
  • Ciorapi elastici cu efect antiembolic
  • Restrictia lichidelor si a aportului de sodium. Educarea pacientului in acest sens este obligatorie pentru a se putea mentine un control pe termen lung. Masuratorile zilnice ale greutatii ghideaza intreaga terapie.
  • Identificarea si controlul cauzelor corectabile (infarctul miocardic acut, bolile valvulare, hipertiroidismul, dar, cel mai frecvent, supraincarcarea cu sare si/sau lichidiana)
Tratament – masuri chirurgicale:
  • Chirurgia valvulara – posibila, daca la baza ICC se afla un defect de valva cardiac; corectarea defectului de valve mitrala este extrem de utila, daca insuficienta mitrala este un factor ce agraveaza ICC
  • Transplantul cardiac – trebuie luat in considerare la pacienti (cu varsta <55 ani) fara alte probleme de natura medicala, care dezvolta ICC ce nu raspunde la alte masuri terapeutice si la care se considera ca exista o speranta de viata de mai putin de un an
  • Inserarea unui stimulator biventricular
Activitate:
  • In stadiile severe, repaus la pat, cu ridicarea extremitatii proximale a patului si folosirea de ciorapi elastici cu efect antiembolic pentru a ajuta la controlul edemelor membrelor inferioare
  • Cresterea gradata a activitatii cu incurajarea mersului va contribui la ameliorarea capacitatii de efort a pacientului
Dieta:
  • Restrictia de sare
  • Dieta pentru reducerea greutatii, la pacientii hiperponderali
  • Dieta saraca in grasimi pentru a intarsia afectarea arterelor coronare
  • Limitarea aportului de lichide
Evolutie / Prognostic:
  • Rezultatele tratamentului initial sunt de regula bune, indiferent de cauza
  • Prognosticul pe termen lung este variabil. Rata mortalitatii variaza de la 10% in cazul simptomelor usoare pana la 50% in cazul simptomelor avansate, progresive.
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu