sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii arteriale (mai putin de 90/60). Tensiunea arteriala normala este situata de obicei in jurul valorii de 120/80 (sistolica/diastolica). La oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si sistemul cardiovascular). Totusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la persoanele invarsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux sangvin inadecvat la inima, creier si alte organe vitale.
 
Hipotensiunea cronica nu este niciodata grava. Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux sangvin adecvat. Acest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de ameteala. Ea apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism) din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica mediata neuronal.
 
Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom (reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare, cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care o persoana sta in picioare, o cantitate de sange se scurge in extremitatile inferioare ale corpului. Daca sistemele adaptative ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat scaderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, in mod normal, organismul compenseaza prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de sange sa se contracte. Aceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. Daca ele nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala.
 
Atat incidenta hipertensiunii cat si cea a hipotensiunii cresc cu varsta, partial datorita unor modificari normale. De asemenea, fluxul sangvin la nivel cerebral scade cu varsta, adesea ca rezultat al dezvoltarii unei placi de aterom la nivel vascular. Deci, prevalenta hipotensiunii posturale creste, de asemenea, cu varsta; se estimeaza ca un procent de 10-20% dintre persoanele invarsta au hipotensiune posturala.
 
Putem clasifica hipotensiunea arteriala in:
  • Hipotensiune arteriala primara (esentiala)
  • Hipotensiune arteriala secundara (simptomatica)
  • Hipotensiune arteriala ortostatica
Hipotensiunea arteriala esentiala (primara)
 
Hipotensiunea arteriala esentiala afecteaza 2-4% din populatie adulta si predomina la barbatii de varsta medie. Boala poate sa aiba un caracter simptomatic sau asimptomatic.
 
Senzatia de slabiciune este semnalul cel mai constant si mai suparator. Bolnavul se scoala dimineata obosit, iar starea de oboseala se accentueaza in cursul zilei ceea ce duce la un randament scazut in activitate.
 
In alte cazuri starea de oboseala apare numai dupa eforturi de intensitate mica sau mijloci, dar se mentine mult timp iar situatie se rasfrange asupra psihicului bolnavului dandu-i o stare de depresie, irascibilitate, tulburari de somn.
 
Hipotensiunea arteriala secundara
 
Poate fi declansata de:
  • Boli cardiovasculare: infarctul miocardic , miocardita acuta, pericardita executiva si constructiva, valvulopatie (stenoza mitrala si aortica), insuficienta cardiaca cu debit scazut, varice voluminoase, embolie pulmonara.
  • Boli endocrine: sindrom Simmonds, insuficienta tiroidiana (Mixedem), insuficienta corticosuprarenala (boala Addison), insuficienta gonadica (Climaterium).
  • Boli neurologice: screloza multipla, miopatii, diabet zaharat, anemie pemiciosa, casexie
  • Infectii: stari postinfectioase.
  • Intoxicatii: alcool metilic, nicotina, medicamente hipotensive (Clonidina, Metil-Dopa, Guanetidina).
  • Alergii (socul astmatic).
  • Cauze chirurgicale.
Hipotensiunea postprandiala
 
In cazul hipotensiunii postprandiale, simptomele apar datorita scaderii tensiunii arteriale, ce survine in mod natural dupa fiecare masa. Fenomenul se explica prin faptul ca digestia necesita o cantitate mare de sange, care ajunge la intestin, in timp ce frecventa cardiaca creste, iar unele vase sangvine se ingusteaza pentru a mentine tensiunea arteriala. Totusi, la unele persoane si in special la varstnici, aceste mecanisme nu sunt aplicate. Sangele ajunge la intestin, dar frecventa cardiaca nu creste corespunzator, iar vasele sangvine nu se ingusteaza suficient pentru a mentine presiunea sangvina.
 
Hipotensiunea postprandiala se manifesta prin ameteli, slabiciune si lesin, ce survin dupa mese.
 
Luarea medicamentelor antihipertensive inainte de masa nu este recomandata la persoanele care sufera de hipotensiune postprandiala. De asemenea, alimentele cu continut scazut de carbohidrati pot reduce simptomele.
Hipotensiunea postprandiala survine la o treime din varstnici, dar nu se intalneste la tineri. Este mai frecventa la pacientii cu anumite afectiuni (boala Parkinson, sindromul Shy- Drager, diabet).
 
Semne si simptome
 
La persoanele sanatoase, hipotensiunea fara semne si simptome nu este o afectiune si nu necesita tratament. Doctorii vor dorii sa identifice si sa trateze orica afectiune care sta la baza hipotensiunii. Hipotensiunea poate deveni o problema in momentul in care persoana sufera o cadere din cauza ametililor sau apare lesinul.
 
De retinut este faptul ca numarul crescut al simptomelor indica gravitatea afectiunii acesteia.
  •  In cazul hipotensiunii ortostatice:
    • vedere incetosata;
    • ameteala;
    • confuzie;
    • slabiciune;
    • stare de lesin.
  • In cazul hipotensiunii secundare simptomele sunt asemanatoare cu cele de mai sus.
     
  • Hipotensiunea severa, asociata cu socul operator
    • delir;
    • somnolenta;
    • confuzie.
Daca socul operator de inrauateste persoana afectata isi va piede cunostinata. Socul oparator este letal daca nu este tratat.
 
In cazul in care socul este cauzat de volumul scazut de sange sau de slaba activitate de pompare a inimii, semnele si simptomele sunt:
  • piele rece si transpirata si capata o culoare albastruie;
  • pulsul este slab;
  • persoana incepe sa respire repede.
Alte simptome:
  • insomnii;
  • depresie;
  • irascibilitate;
  • probleme cu auzul;
  • impotenta sexuala;
  • hipotonie fizica si psihica.
Tratament

Tratament initial
 
In cazul in care exista o afectiune subiacenta care sta la baza aparitiei hipotensiunii, trebuie administrat un tratament pentru afectiunea respectiva. In multe cazuri hipotensiunea cronica poate fi tratata eficient prin dieta si modificari ale stilului de viata.
 
Initial, medicul poate sfatui pacientul sa-si creasca tensiunea facand cateva schimbari simple:
  • consumul unei diete bogate in sare
  • consumul din abundenta al bauturilor non-alcoolice, minim opt pahare pe zi; bauturile ce se consuma in timpul sportului, care sunt bogate in sodiu si potasiu sunt recomandate, in special in timpul efectuarii activitatilor fizice sau pe vreme foarte calduroasa; consumul in exces al sarii si fluidelor pe vreme calduroasa sau atunci cand persoana respectiva are o infectie virala, cu ar fi raceala sau gripa
  • medicul de familie trebuie sa evalueze medicamentele pe care le utilizeaza pacientul, atat cele din prescriptie cat si cele care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru a identifica o eventuala cauza a aparitiei hipotensiunii
  • se recomanda efectuarea in mod regulat a activitatilor fizice pentru a intretine un flux sangvin tisular adecvat
  • trebuie acordata o deosebita atentie la ridicarea in picioare din pozitie sezanda sau culcata; pentru a imbunatati circulatia, se recomanda ca inainte de a se ridica in picioare persoana respectiva sa efectueze mici exercitii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea unor miscari de flexie-extensie; apoi trebuie initiata incet si cu atentie schimbarea pozitiei; la ridicarea din pat, este de preferat ca persoana respectiva sa stea mai intai la marginea patului timp de cateva minute inainte de a se ridica in picioare
  • capul patului trebuie ridicat in timpul noptii cu 5-20 de grade prin plasarea de caramizi sau a altor dispozitive de sustinere sub capul patului
  • ridicarea obiectelor grele trebuie evitata
  • la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice
  • nu este recomandata expunerea la apa fierbinte, cum ar fi de exemplu dusurile fierbinti; daca apare ameteala, persoana in cauza trebuie sa se aseze; plasarea in baie a unui scaun sau taburet in cazul in care persoana respectiva are nevoie sa se aseze poate fi utila; pentru a preveni un eventual traumatism, trebuie utilizat un scaun sau un taburet, construite special pentru a fi utilizate in cabina de dus sau in cada toaletei
  • pentru a evita problemele in ceea ce priveste hipotensiunea postprandiala, se recomanda ca pacientul in cauza sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese, pentru a diminua episoadele de vertij (ameteala); de asemenea, trebuie evitata utilizarea medicamentelor hipotensoare dupa masa
  • daca este nevoie, trebuie utilizati ciorapi elastici compresivi, care sa acopere atat gamba cat si coapsa; acestia pot fi utili in diminuarea fluxului sangvin la picioare, astfel redistribuindu-l catre extremitatea superioara a corpului
  • in cazul in care este tolerata, se recomanda consumul de cafea dimineata; cantitatea de cafeina continuta in mod normal in doua cesti de cafea (250mg) poate avea ca efect ameliorarea hipotensiunii la adultii tineri si poate fi totodata utilizata in limite de siguranta si de catre adultii invarsta.
Daca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, atunci probabil ca este necesara instituirea unui tratament medicamentos.
 
Tratament medicamentos
  • Fludrocortizonul
Fludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a fi eficient in majoritatea tipurilor de hipotensiune posturala sau alte tipuri de hipotensiune. Mecanismul sau de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei lichidiene si un oarecare grad de edem (termen ce defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare atunci cand organismul retine lichide), asa cum este necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale. Cu toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu. De aceea, in cazul in care se utilizeaza fludrocortizonul, se recomanda consumul zilnic al unei cantitati adecvate de potasiu. Totodata, trebuie mentionat faptul ca fludrocortizonul nu are nici unul dintre efectele antiinflamatorii ale cortizonului sau prednisonului si nu este un agent stimulant al dezvoltarii musculaturii.
  • Midodrinul
Midodrinul activeaza niste receptori de la nivel arteriolar (arteriolele sunt cele mai mici artere) si venos, prin care se produce o crestere a presiunii arteriale. Studiile efectuate in legatura cu acest medicament, au evidentiat faptul ca el este eficient in imbunatatirea valorilor presiunii arteriale in ortostatism, la persoanele cu hipotensiune posturala datorata unei disfunctii a sistemului nervos, asa cum se intampla in cazul sindromului Shy-Drager.
 
Hipotensiunea arteriala asimptomatica nu necesita tratament. In cazurile simptomatice, tratamentul depinde de cauza hipotensiunii (deshidratare, insuficienta cardiaca, diabet, hipotiroidism, etc.) Daca medicamentele sunt cele care determina scaderea valorilor tensionale, tratamentul consta in modificarea dozelor sau in renuntarea la medicamentele responsabile.
 
In cazurile in care cauza hipotensiunii nu este identificata, sau daca nu exista un tratament eficient, scopul este acela de a creste tensiunea arteriala si de a reduce semnele si simptomele. In functie de varsta, starea de sanatate si de tipul de hipotensiune in cauza, aceste obiective pot fi atinse prin mai multe metode: cresterea consumului de sare (numai cu aprobarea medicului, deoarece excesul de sare poate duce la insuficienta cardiaca, in special la varstnici), consumul de apa – este in special recomandat persoanelor cu TA mica. Lichidele cresc volumul sangvin si previn deshidratarea, doua aspecte importante in tratamentul hipotensiunii.
Bandajele sau ciorapii elastici recomandati persoanelor cu vene varicoase pot fi utilizati si in cazul hipotensiunii arteriale, pentru a reduce acumularea sangelui in membrele inferioare.
 
Hipotensiunea ortostatica
 
Desi cauza hipotensiunii ortostatice nu poate fi tratata, anumite masuri pot reduce sau chiar elimina simptomele. De exemplu, persoanele sunt sfatuite sa nu se ridice brusc sau sa nu stea in picioare mult timp. Daca hipotensiunea ortostatica este cauzata de repausul prelungit la pat, este indicata cresterea perioadei de timp pe care pacientul o petrece stand in picioare.
 
Anumite masuri pot creste volumul sangvin: aporturile de lichide sunt recomandate, in timp ce consumul de alcool trebuie evitat. Persoanele care nu sufera de insuficienta cardiaca sau de hipertensiune arteriala sunt sfatuite sa consume sare. Totusi, supravegherea medicala este necesara, deoarece o dieta bogata in sodiu poate duce la insuficienta cardiaca, in special la varstnici.
 
Pentru persoanele cu simptome grave, se poate prescrie fludrocortizon – favorizeaza retentia de sodiu, ceea ce determina cresterea volumului sangvin. Fludrocortizon poate fi asociat cu midodrina, care favorizeaza constrictia arteriolelor.
 
Daca aceste masuri nu sunt eficiente, alte medicamente (pindolol si clonidina) pot ameliora hipotensiunea ortostatica la unele persoane. Totusi, efectele adverse ale acestor medicamente nu sunt deloc neglijabile, indeosebi la persoanele in varsta.
 
Hipotensiunea postprandiala
 
Luarea anumitor medicamente inainte de masa este uneori indicata. De exemplu, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene determina retentia de sodiu, ceea ce duce la cresterea volumului sangvin. Cafeina favorizeaza constrictia vaselor sangvine, dar trebuie consumata doar inaintea micului dejun, pentru a nu afecta somnul.
 
In cazul simptomelor grave, care nu raspund la aceste masuri, sau pentru persoanele spitalizate, injectiile cu octreotida pot fi efectuate pentru a reduce volumul de sange ce ajunge la intestin.
 
Tratamentele fitoterapeutice
 
Pentru mentinerea bolii sub control sunt eficiente infuziile sau tincturile din cateva plante medicinale ca: rozmarin, vasc, salvie, menta, lemn dulce, ciubotica cucului, roinita, armurariu, tintaura, ruscuta de primavara, coaja de salcie si matase de porumb.
  • Tinctura de rozmarin, considerata ca etalon in tratamentul hipotensiunii ortostatice si a sclerozei cerebrale, se prepara din 10 g de frunze macerate timp de 8-10 zile in 100 ml alcool de 70 grade si se consuma cate 10-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, timp de o luna. Se poate folosi si vinul de rozmarin (3-5 linguri de frunze la un litru de vin alb, macerate timp de 5-6 zile) din care se consuma cate un paharel zilnic.
  • Macerat din vasc alb, preparat dintr-o lingurita de frunze in 250 ml de apa rece, tinut timp de 12 ore. Cura dureaza 5-6 saptamani pe an, consumand la inceput, cate 3 cani pe zi, doua pe zi in urmatoarele doua saptamani si o cana pe zi in ultima saptamana.
  • Decoct dintr-o lingurita de flori si frunze de paducel in 250 ml de apa rece; se fierbe 3-5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 1-2 cani, inainte de mese.
  • Infuzie cu amestec format din cate 30 g de: coada soricelului (herba), rozmarin (frunze) si paducel (flori). Peste trei lingurite din acest amestec se toarna trei cani de apa clocotita si se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 5-10 minute. Separat se face un macerat la rece din vasc alb ( trei lingurite de frunze timp de 8 ore in 750 ml apa rece) care se amesteca cu infuzia calda a celorlalte plante, se strecoara si se beau 3 cesti de ceai cald in cursul zilei.
  • Infuzie din amestec, in parti egale, de rozmarin (frunze), roinita (frunze), salvie (frunze), ciubotica cucului (herba), traista ciobanului (herba) si armurariu (fructe macinate). Din amestec se ia cate o lingura la 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau cate doua cani in fiecare zi, intr-o cura de doua-trei saptamani.
  • Vin tonifiant pentru inima dintr-un litru de must (rosu sau alb), 200 g patrunjel frunze tocate marunt si 50 ml otet de mere; se fierbe 10 minute, se adauga 200 g de miere de salcam si se fierbe din nou 5 minute. Se raceste in vas acoperit, se strecoara si se pastreaza la rece in sticle brune, bine inchise. Se consuma cate doua linguri pe zi, iar in caz de crize se iau cate doua linguri odata. Vinul tonic este indicat si in cardiopatiile ischemice, insuficienta cardiaca si nevroze cardiace.
  • Decoct din doua cepe mici cu coaja si 100 g de zahar intr-un litru de apa rece; dupa ferbere, se raceste in vas acoperit, se strecoara si se bea intreaga cantitate intr-o zi, in stare rece, prin inghitituri rare.
Regimul alimentar
 
Alimentatia trebuie sa fie bogata in cereale, legume si fructe, intre care nu pot sa lipseasca graul germinat (2-3 lingurite pe zi), ardei gras si iute, marar, patrunjel, sfecla rosie, varza rosie, drojdie de bere proaspata (cate o lingura pe zi timp de doua saptamani), fulgi de ovaz si laptisor de matca (cate 10-20 mg de 3 ori pe zi timp de 2-3 saptamani). De asemenea, nu trebuie sa lipseasca ceapa cruda sau sub forma de suc. Sfecla rosie regleaza tensiunea arteriala, fiind folosita sub forma de macerat (100 g radacina rasa in 500 ml de apa timp de doua ore) din care se consuma cate o treime din toata cantitatea inainte de fiecare masa.
 
Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate cateva cure pe an:
  • Cura cu suc de orz verde ( 3 pahare pe zi) timp de o luna pe trimestru;
  • Cura cu sucuri naturale de fructe si cruditati pe o durata de doua luni, consumand zilnic urmatoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), pastarnac (50 ml), telina (50 ml), sfecla rosie (150 ml), castraveti (120 ml), fasole verde (30ml) si mere (300 ml).
In fiecare dimineata se ia o singura ceasca de cafea naturala sau un pahar cu vin rosu natural, care ridica valoarea tensiunii arteriale; pacientul se va simti bine toata ziua, nu va mai avea dureri de cap, ameteli, dispare starea de somnolenta, iar randamentul fizic si intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.
 
Regimul de viata
 
Se impune o munca temperata si ordonata, cu suficiente ore de somn, activitate fizica in aer liber, exercitii fizice moderate si sporturi adecvate varstei si mersul pe jos, de preferat descult prin iarba imbibata cu roua. Urmeaza un masaj al membrelor si dusuri de inviorare. Se va evita surmenajul fizic si intelectual precum si calatoriile cu avionul pe distante mari.
 
Vacanta se va face in statiuni de odihna situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decat sejurul la mare. Zilnic, pacientul va face exercitii de respiratie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiratie profunda pe nas timp de 7 secunde si expiratie prelungita pe gura tot 7 secunde. Dupa aceste expiratii, plamanii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspat inspirat va patrunde in toate alveolele pulmonare.
 
Pacientul hipotensiv va renunta definitiv la fumat, iar la trecerea din pozitia culcat (clinostatica) la pozitia verticala (ortostatica) va sta cateva secunde pe marginea patului pentru adaptarea organismului la aceasta schimbare, evitand astfel senzatia de ameteala sau pierderea cunostintei.
 
Enciclopedie medicala
Afectiuni cardio-vasculare
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu