joi, 1 august 2013

TIPURI DE DURERE

în funcţie de componenta algogenă
durerea prin hiperstimulare este o durere intensă, cu o blocalizare precisă datorită acţiunii unor stimuli nocivi cunoscuţi.
durerea neurogenă este continuă si apare în leziuni nervoase centrale sau periferice datorită hiperexcitabilităţii celulelor corticale dezaferentate si afectării mecanismelor de neuroinhibitorii endogene.
durerea psihogenă, persistentă, apare în bolile psihice.
în funcţie de evoluţie
durerea acută - simptom de însoţire a unei boli, poate induce o stare de soc la intensitate crescută. Se manifestă prin reacţii vegetative de tip simpatic (tahicardie, cresterea tonusului muscular, transpiraţii).
durerea cronică - se datorează alterării funcţionalităţii mediatorilor durerii; poate exista fără o leziune primară (somatizarea durerii). Se manifestă prin reacţii vagale, tulburări de comportament
în funcţie de localizare
durerea superficială - apare în urma activării fibrelor de tip C algoconductoare si A-delta (dubla durere). Fibrele A-delta sunt răspunzătoare de localizarea precisă a durerii. Nu apar manifestări vegetative si reacţii emoţionale majore.
durerea profundă:
stimulii algogeni sunt răspândiţi peste tot în organism: la nivel musculo-scheletal, articular, cardiac, digestiv, seroase si vase
fibre algoconductoare sunt de tip C care imprimă durerii un caracter difuz (nu există „dubla durere”)
apar reacţii vegetative si emoţional-afective
poate fi percepută la nivel cutanat (durere referită), printr-o eroare de localizare la nivelul dermatomerelor inervate de aceleasi segmente medulare care inervează si structura profundă lezată datorită faptului că tegumentul are inervaţie mai bogată decât structurile profunde, deci o reprezentare corticală mai extinsă).
Există si durerea proiectată, care este percepută tot la nivel tegumentar dar este produsă prin iritarea trunchiurilor nervoase.
FORME PARTICULARE DE DURERE
Cefaleea este localizată la nivelul extremităţii cefalice si este indusă de stimularea structurilor extra/intracraniene.
Este produsă în principal de:
distensia, tracţiunea, arterelor, a sinusurilor venoase, a nervilor cranieni sau spinali, a structurilor durale
cresterea presiunii intracraniene
Cefaleea de origine extracraniană
Cefaleea tensională este indusă de contracţia prelungită a musculaturii capului si gâtului si este localizată la nivel occipital sau frontal
Cefaleea prin tensiune oculară apare în cazul tulburărilor de refracţie prin efortul musculaturii oculare
Cefaleea vasculară - apare în arterita temporală sau în HTA
Cefalee psihogenă
Cefaleea de origine intracraniană
Cefaleea din iritaţiile meningeale este o durere intensă, acută care se asociază cu redoarea cefei datorită cresterii presiunii intracraniene si a inflamaţiei vaselor meningeale. Este accentuată de tuse, miscări bruste si poate fi ameliorată prin puncţia lombară
Cefaleea din tumorile cerebrale, nespecifică, se corelează cu evoluţia tumorii datorită compresiunii sau tracţiunii structurilor nociceptive
Cefaleea post-puncţie lombară - durere cu localizare
frontală/occipitală care apare în ortostatism datorită scăderii presiunii lichidului cefalorahidian prin tracţiunea inserţiilor si a sinusurilor durale
Cefaleea din sindromul de HIC (hipertensiune intracraniană) - cefalee bifrontală/bioccipitală datorită cresterii presiunii intracraniene.
Migrena
Cefalee paroxistică, pulsatilă, unilaterală precedată de manifestări senzoriale care se însoţeste de tulburări digestive (greţuri, vărsături); apare la efort, emoţii, expunere la soare
Mecanism de producere:
în prima fază apare spasmul arterelor intra- si extracraniene, “aura senzorială” datorită hipersensibilităţii faţă de mediatori chimici care se eliberează în cantităţi crescute (serotonina, norepinefrina)
după 10-30 min apare vasodilataţia arterelor intra- si extracraniene indusă de prostaglandine, neurokinine si care determină apariţia senzaţiei dureroase.
Tipurile de durere
I. Durerea neurologică
A. Durerea nociceptivă
1. Somatică (la nivelul pielii, muschilor scheletici, oaselor)
2. Viscerală (la nivel intestinal, ficat, stomac)
B. Neuropatică (non-nociceptivă)
1. Durerea centrală (leziuni la nivel cerebral sau spinal)
2. Durerea periferică (leziuni ale nervilor periferici)
II. Durerea neurogenă
A. Nevralgia (durere pe traiectul unui nerv periferic)
B. Constantă
1. Independentă de sistemul nervos simpatic
2. Dependentă de sistemul nervos simpatic
III. Durerea temporală (în funcţie de durată)
A. Acută
1. Somatică
2. Viscerală
B. Cronică
IV. Durerea regională
A. Abdominală
B. Toracică
C. Lombară
D. Orofacială
E. Pelvină
F. Cefaleea
V. Durerea de diverse etiologii
A. Durerea din tumori
B. Durerea dentară
C. Durerea de cauză inflamatorie
D. Durerea de cauză ischemică
E. Durerea de cauză vasculară
Nevralgiile craniene
Nevralgia de trigemen (V) – durere facială intermitentă, paroxistică, intensă, localizată pe teritoriul nervului cranian V însoţită de spasme ale musculaturii faciale. Factorii trigger implicaţi sunt: vorbire, masticaţie, atingerea feţei.

Nevralgia de glosofaringian (IX): durerea este localizată în fosa amigdaliană, retrofaringe sau în laringe si iradiază la nivelul urechii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu