duminică, 28 iulie 2013

Tehnica măsurării şi notării pulsului

Pulsul  reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.
Ne interesează ritmul pulsului sau elemente de apreciat: ritm, frecvenţe şi amplitudine. Locurile unde se măsoară pulsul: la orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos. De obicei se foloseşte artera radială, femurală.
Materiale necesare:
-          Ceas cu secundar
-          Creion sau pix cu mină roşie.
Intervenţiile asistentei la măsurarea pulsului.
-          Pregătirea pshihică a pacientului:
-           asigură repaos fizic şi psihic 10 – 15 minute.
-          Se spală pe mâini
-          Reperarea arterei
-          Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.
-          Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
-          Numărarea pulsaţiilor timp de 1 minut.
-          Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii de temperatură reprezintă 4 pulsaţii. Unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei.
-          Consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului.
 Frecvenţa
  • n.n.                                      130-140  p/m
  • copil mic                              100-120  p/m
  • la 10 ani                                90-100   p/m
  • adult                                     60-100     p/m
  • vârstnic                                 >80-90   p/m
Modificări de frecvenţă a pulsului
Tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului
Bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului
Celeritatea  reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu