duminică, 28 iulie 2013

Rolul as.med. la efectuarea puncţiei rahidiene

Punctia rahidiana

Patrunderea cu un ac in spatiul subrahnoidian, printre vertebre reprezinta punctia rahidiana. Spre deosebire de celelalte tipuri de punctii care au doar scop explorator si terapeutic, punctia rahidiana are si un scop anestezic ce consta in introducerea substantelor anestezice (rahianestezie).
 "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat,
cu spatele la marginea patului,
coapsele flectate pe abdomen,
barbia atingand pieptul.
Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in masurarea presiunii lichidului cefalorahidian, recoltarea acestuia pentru a fi examinat la microscop si in laborator si injectarea de substante radioopace pentru examenul radiologic al maduvei spinarii.Se vor introduce substante pe baza de iod sau aer.
Scopul terapeutic consta in decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana si introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune in spatiul cefalorahidian.

Atunci cand un pacient prezinta boli inflamatorii ale sistemului nervos central precum meningita sau encefalita se recomanda executia punctiei rahidiene.

Totodata acest tip de punctie este indicata in cazul unor tumori cerebrale, hemoragie subarahnoidiana sau scleroza multipla.
Punctia rahidiana se executa si pacientilor care nu prezinta aceste afectiuni dar care vor fi supusi unor interventii chirurgicale.In acest caz punctia rahidiana devine o metoda de anestezie regionala a abdomenului si a membrelor inferioare.

Locul punctiei
In functie de tipul de punctie locul de executie difera astfel:
  • punctia lombara - T12-L1 sau L4-L5
  • punctia dorsala - T6-T7
  • punctia suboccipitala - intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului, pe linia mediana
Numerotarea vertebrelor coloanei vertebrale
Pregatirea punctiei
Sunt necesare materiale de protectiei a mesei/patului si pentru dezinfectie tip III a pielii.
Materialele se aleg in fuctie de scopul punctiei.
- instrumente si materiale sterile - ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu mandren, seringi (si pentru anestezie), campuri chirurgicale, comprese, tampoane, manusi de cauciuc, pense hemostatice, pense anatomice, eprubete, lampa de spirt, tavita renala, manopetru Claude
- in cazul rahianesteziei sunt necesare anestezice locale, antibiotice, citostatice, seruri imune, preparate cortizonice
- se informeaza pacientul, se incurajeaza si i se explica pozitia in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea acestuia.
- Atentie ! Pentru a putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa fie "pe nemancate" (a jeun)
- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen, barbia atingand pieptul
2. pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul in hiperflexie.
Pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie,
cu mainile pe coapse, capul in hiperflexie
Executia punctiei
- Se face de către medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se desfasoara în sala de tratamente, salon sau în sala de operatie în cazul rahianesteziei.
- Medicul si asistentii medicali îşi spală si dezinfectează mâinile;
- Asistentii medicali dezbraca pacientul, protejeaza patul/masa de punctie cu musama, aleza;
- Medicul stabileste locul punctiei iar Asistentul II asaza pacientul în pozitia corespunzatoare în functie de locul punctiei si starea pacientului;
- Asistentul I pregateste locul punctiei prin dezinfectie tip III si daca e cazul serveste seringa cu anestezic iar medicul face anestezia locala (aceasta etapa este valabila pentru punctia anestezica);
- Medicul primeste manusile chirurgicale, câmpul chirurgical pe care îl asaza sub locul punctiei;
- Asistentul I dezinfecteaza locul punctiei si serveste acul cu mandren iar medicul executa punctia.Pozitia pacientului este mentinuta de asistentul II, sustinandu-i ceafa cu o mana, iar cu ceala impingand usor regiunea epigastrica;
- După executia punctiei, medicul scoate mandrenul, asistentul I mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului.Apoi serveste manometrul Claude pentru masurarea tensiunii LCR;
- Asistentul I serveste seringa cu solutiile medicamentoase, iar dupa administrarea acestora, medicul retrage acul de punctie;
- Asistentul I dezinfecteaza si comprima cu o compresa sterila locul punctiei, aplica pansament uscat fixat cu romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit dorsal, fara perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta pozitie timp de 24 de ore

După şase ore, pacientul poate fi hidradat şi hranit la pat, se vor verifica în permanenta semnele vitale - tensiune arteriala, respiratie, puls iar in cazul în care apar manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este informat medicul.

Lichidul cefalorahidian pate fi imediat examinat macroscopic, apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea acestuia care în conditii normale este limpede, se scurge picatură cu picatură.
In stări patologice, lichdul poate fi hemoragic, purulent, de culoare galbenă (xantocrom) iar viteza de scurgere poate creşte.
In cazul unui examen citologic, biochimic sau bacteriologic produsul recoltat este trimis la laborator

Atentie ! 
In timpul executiei punctiei rahidiene pot aparea accidente
- sindrom postpunctional, manifestat prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza hipotensiunii lichidiene provocate de punctie
- pacientul poate acuza dureri violente în membrele inferioare determinate de atingerea ramificatiilor maduvei spinarii, cu vârful acului de punctie.
- chiar dacă este foarte rar, poate apare şocul reflex ce duce la sincope mortale, dar se vor pregăti mijloace obişnuite de reanimare.

 Sursa: MEDICAL PALACE (Ştefănel Bulea)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu