sâmbătă, 27 iulie 2013

POLITRAUMA - PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

# Înaintea oricărei manevre asigură locul intervenţiei
# Protejază-te de eventualele produse biologice (sângevărsătură) prin folosirea maştilor, mănuşilor, etc.
# În caz de mai multe victime fă triajul riguros (va fi tratat întâi bolnavul cel mai grav, dar care are şanse
de supravieţuire)
# Suspicionează orice politraumatizat drept un traumatizat la nivelul coloanei vertebrale şi acţionează în consecinţă ( mobilizare în bloc etc.) până la proba contrarie (radiografie!)
# Tratează leziunile în ordinea gravităţi lor.
Primele care ucid -asfixiile mecanice.
# Combate durerea (confortul bolnavului,şi combaterea efectului şocogen al durerii), administrază analgetice minore/medii (Algocalmin, Tramal) pentru a nu induce insuficienţă respiratorie , vărsături, sau a nu masca un abdomen chirurgical
# Administrează oxigen
# Previne şi combate hipotermia
# Nu administra bolnavului alimente sau lichide pe caleorală
# Nu extrage corpii străini din plagă
# Recunoaşte şi combate şocul (semne: tahicardie, puls slab, hipotensiune, tegumente palide, reci, transpirate; tratament: decubit dorsal, membre inferioare mai ridicate, oxigen, perfuzii venoase)
# Obţine informaţii necesare de la victimă: date sociale, persoană de contact, afecţiuni asociate
# Calmează victima
# Transmite echipelor de întâlnire sau a celor din spital datele bolnavului, leziunile şi ora estimativă a sosirii.


Puncte esentiale:
1.   Scopul asistentei medicale extraspitalicesti a politraumatizatului este de a reduce mortalitatea si morbiditatea prin prevenirea hipovolemiei, a aspiratiei, a hipoxiei, a hipercapniei, a hipotermei si a acidozei.
2.   Se va acorda prioritate gesturilor de salvare si se va evita orice exces terapeutic; In cazurile grave se va  practica o reanimare intensiva pe teren, singura capabila sa asigure functiile vitale pe durata transportului si deci sosirea la spital cu un accidentat in viata.
3.   Mecanismul prin care s-a produs traumatismul reprezinta un factor  determinant pentru tipul si gravitatea leziunilor generate.
4.   Traumatismele penetrante cu leziuni ale vaselor mari beneficiaza preferabil de resuscitare primara (BLS) si transport rapid la spital “Scoop and rush !” inspecial in mediu urban, in timp ce traumele contuze vor trebui sa beneficeze de ALS la locul accidentului mai ales daca sunt in mediu rural sau daca descarcerarea dureaza mult timp.
5.   Examenul cuprinde 2 faze: A: Diagnostic si tratament imediat al disfunctiilor ventilatorii si hemodinamice; B: Inventar lezional cat se poate de complect.
6.   Diagnosticul de disfunctie neurologica presupune eliminarea prealabila a even-tualelor disfunctii circulatorii si/sau respiratorii.
7.   Bilantul initial nu este definitiv, el trebuie reevaluat in cursul transportului.
8.   Orice politraumatizat trebuie considerat a avea o fractura de rachis (inspecial cervical) pana la proba contrarie si in consecinta i se va monta un guler stabilizant.
9.   Pantalonul antisoc trebuie rezervat hemoragiilor masive subdiafragmatice. Se vor asocia obligator repletia volemica si ventilatia controlata.
10.Drenajul toracic trebuie limitat la hemo sau pneumotoraxul grav, evidentiat clinic.
11.Repletia volemica se efectueaza cu catetere periferice de mare calibru.
12.Continuarea reanimarii intre echipele pre si intraspitaliceasca este esentiala.

Ameliorarea prognosticului este datorata ameliorarii asistentei calificate prespitalicesti. 

In faza prespitaliceasca trebuie sa primeze gesturile de reanimare si sa se evite orice exces terapeutic capabil sa intarzie actul chirurgical. Reanimarea intensiva in teren este singura capabila sa asigure supravietuirea pe durata transportului. Uneori transportul imediat nu este posibil (incarcerare, acoperire, acces dificil).

Diagnosticul unei disfunctii vitale: Recunoasterea unei disfunctii vitale impune manevre de reanimare imediata inainte de realizarea unui bilant lezional complect..

Recunoasterea  unei disfunctii respiratorii se face pe decelarea urmatoarelor semne: -tachipnee cu respiratie superficiala, ineficace, bradipnee, pauze respiratorii (Respiratie Chaine-Stokes), gasping.
Semne de dificultate respiratorie, batai ale aripilor nasului, cornaj, tiraj supraclavicular sau intercostal, balans toraco-abdominal.
Semne de epuizare, respiratie paradoxala.
Tuse dureroasa cu expectoratie sanguinolenta sau hemoptizie.
Cianoza uneori mascata de anemia generata de hemoragie sau vasoconstrictie.
Recunoasterea unei disfunctii circulatorii se face prin decelarea urmatoarelor semne:
Ranit palid, agitat sau in stare de prostratie, sudori reci, frisoane.
Puls capilar lent(>2 sec.).
Puls mic filant, rapid, perceptibil numai pe marile trunchiuri vasculare.
Bradicardie. TA prabusita, nemasurabila.
Recunoasterea unei disfunctii neurologice trebuie sa fie facuta numai dupa rezolvarea problemelor respiratorii si circulatorii.

Capcanele examenului clinic: Evolutia leziunilor determina necesitatea repetarii examenului medical, malinterpretarea semnelor (poate duce la terapie neadecvata; ca in cazul  unei repletii intempestive aplicate la un caz de hipotensiune prin contuzie cardiaca!), -subestimarea gravitatii leziunii mai ales in cazurile de leziuni superficiale minime insotite de leziuni interne majore, (nerecunoasterea unei leziuni grave, evolutie in doi timpi, bradicardia paradoxala).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu