miercuri, 31 iulie 2013

PLAN DE ÎNGRIJIRE - stabilirea nevoilor fundamentale



Obţinerea de informaţii necesare stabilirii stării de independenţă/dependenţă a bolnavului: interviul; profilul bolnavului.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor necesitati fiziologice si aspiratii ale fiintei umane – numite nevoi fundamentale.

Acesta se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului.

O nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1.      a respira şi a avea o bună circulaţie
2.      a se alimenta si hidrata
3.      a elimina
4.      a se misca, a pastra o buna postura
5.      a dormi, a se odihni
6.      a se imbraca si dezbraca
7.      a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8.      a fi curat, a-si proteja tegumentele
9.      a evita pericolele
10.  a comunica
11.  a actiona dupa credintele si valorile sale
12.  a se realiza
13.  a se recrea
14.  a invata cum sa-ti pastezi sanatatea.

CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE
DUPA TEORIA LUI MASLOW

Abraham Maslow, psiholog si umanist american afirma ca exista cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate, in ordinea prioritatilor, astfel:
  1. Nevoi fiziologice
  2. Nevoi de siguranta
  3. Nevoia de apartenenta
  4. Nevoia de recunoastere sociala (stima)
  5. Nevoia de realizare (depasire)
Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza – fiziologice si de securitate – pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior – apartenenta, stima, realizarea.

 Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale finite umane anume:

Ø  o dimensiune biologica (biofiziologica)
Ø  o dimensiune psihologica
Ø  o dimensiune sociologica
Ø  o dimensiune culturala
Ø  o dimensiune spirituala

Scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.   

Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate si de interactiunea intre nevoi. Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte nevoi.

NEVOIA SI HOMEOSTAZIA

Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei personae permite conservarea in stare de echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice.

Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de dorinta, de utilitate.

Homeostazia: este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza in diverse procese fiziologice ale persoanei.
Azi se vorbeste de – homeostazie fiziologica
                              homeostazie psiho-sociala a individului.

SURSELE DE DIFICULTATE

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, constituie o sursa de dificultate.

 Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
  1. Factori de ordin fizic
  2. factori de ordin psihologic
  3. Factori de ordin social
  4. Factori de ordin spiritual
  5. Factori legati de insuficiente cunostinte

Factori de ordin fizic
    Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
    Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi.(problema articulara, paralizie, problema metabolica, infectie etc.)
     Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman, impiedica functionarea normala.(o sonda nazo-gastrica, vezicala care provoaca iritatii , pansament compresiv, o imobilizare)

 Factori de ordin psihologic
 Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind  sentimente si emotii – starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale(tulb. de gandire, stress, situatii de criza, doliul etc.)
 Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile.

 Factori de ordin social
 Surse de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau, cu partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca.
 Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social, dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste surse de dificultate dar ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc.

 Factori de ordin spiritual
 Surse de dificultate de ordin spiritual
Este vorba de aspiratiile spirituale , revolta persoanei asupra sensului vietii , intrebari religioase, filosofice
Au repercursiuni (mai ales) asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

Factori lipsa de cunostinte
 Surse de dificultate legate de lipsa de cunoastinte
Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor.(cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate si boala, cunoasterea celeorlalte persoane, cunoasterea mediului social)

Interventia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta
Uneori asupra sursei de dificultate nu se poate actiona(deficit vizual sau intelectual, retentie urinara datorita efectului anestezicului la un pac. operat)
 
PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire este:
Ø  metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grupa de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Ø  Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.
Ø  Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
  1. Culegerea de date
  2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)
  3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
  4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
  5. Evaluarea
1. Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.  
Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului
-          cunoasterea deficientelor pacientului
-          cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
-          ingrijirea
-          sanatatea
-          spitalizarea sa
-          cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

2. Analiza datelor se face prin:
Examinarea datelor
Clasificarea datelor: - date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor)
Date de dependenta
Stabilirea problemelor de ingrijire
Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(problemelor)
Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale

Dg. de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei familii sau ale unei colectivitati.
Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor ptr care asistenta este responsabila.

Componentele diagnosticului de ingrijire

Dg. de ingrijire este format din 2/3 parti: 

Problema de dependenta a persoanei  (P)
Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
Termenii folositi:
Alterarea
Deteriorarea
Deficit
Incapacitate
Diminuare
Dificultate
Perturbare
Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar:
-          alterarea / / / starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii intestinale
Cauza problemei de dependenta (E)

Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate ( def. sursei de dificultate: piedica/ obstacol major in satisfacerea uneia sau mai multor N.F.)

● In formularea dg. de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima componenta(problema) prin urmatoarele cuvinte:- legat de ; din cauza
●In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema pacientului , sau specifica: sursa posibila.

Semne si simptome (S)

Semnele care se manifesta.

Exemplu:  P- alterarea elim intestinale- constipatia
               E- imobilitatea
               S- scaune rare, dure, dureri abdominale

Formularea dg. de ingrijire = problema +legat de... / din cauza... + etiologie ± semne

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:
a)      determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite
b)      stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Executarea, aplicarea interventiilor

5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului, eventual, daca este necesare reajustarea interventiilor si obiectivelor.

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de pacient sau luate din alte surse singure.
Demersul constituie deci un instrument:
-          de individualizare
-          de personalizare a ingrijirilor – ele concura la umanizare
 
O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire – detaliile planificarii ingrijirilor facand posibila rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si stabilirea prioritatii.

ATENŢIE!!!
Principii generale: Pentru a prioritiza nevoile fundamentale vom ţine cont întotdeuna de parametrii funcţiilor vitale, nivelul de conştienţă, semne şi simptome.
Stabilizarea funcţiilor vitale are prioritate: dacă păcientul prezintă insuficienţă respiratorie acută, prioritate are stabilizarea respiratorie, dacă valorile tensionale sunt scăzute/crescute semnificativ ,puls/FC sunt scăzute/crescute semnificativ prioritate are stabilizarea hemodinamică.
ATENŢIE! Nevoia de a evita pericolele nu este mai importantă decât stabilizarea pacientului hemodinamic şi respirator. Pericolul major în cazul acestor pacienţi îl constituie instabilitatea respiratorie şi hemodinamică. 
Ex.: Dacă avem un pacient în şoc traumatic, hemoragic, neurogen, cardiogen, durerea este factor decompensator, dar nu are prioritate "Nevoia de a evita pericolele", deşi durerea îi pune viaţa în pericol, nu putem interveni pentru combaterea durerii înaintea restabilirii circulatorii. Analgezia majoră are ca efect scăderea valorilor tensionale, deci, se va administra după corectarea circulaţiei. Prioritate are în acest caz "Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie". La pacienţii cu hipotensiune arterială semnificativă intervenim prin efectuarea a două aborduri venoase periferice/centrale şi instituirea soluţiilor perfuzabile hipertone/izotone pentru reechilibrarea volemică. Obigatoriu intervenim cu oxigenoterapia la pacienţii cu hTA, pentru că scăderea presiunii arteriale are ca efect şi hipoxia cerebrală/generalizată. Sângele are proprietatea de a transporta oxigen la organe şi ţesuturi, scăderea fluxului sanguin este urmat de desaturarea tesuturilor şi organelor.
La pacienţii care acuză durere paroxistică cu valori tensionale normale sau uşor crescute (pe fondul stării de agitaţie) prioritate are "Nevoia de a evita pericolele", intervenim cu analgezia pentru a reduce efectele negative ale DURERII (ex: scăderea valorilor tensionale).
La pacienţii care prezintă hemoragii cu valori tensionale scăzute, nevoia alterată prioritar rămâne "Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie", deci, prioritate are resuscitarea volemică concomitentă cu realizarea hemostazei şi analgeziei, dacă taboul este însoţit şi de dureri. Excepţie fac hemoragiile externe masive, care interesează un vas de sânge magistral, unde intervenim efectuînd  compresie manuală externă sau la pacienţii cu hemoragie exteriorizată intervenim cu medicatia hemostatica, iar nevoia prioritară va fi: "Nevoia de a evita pericolele", pierderea masivă de sânge având ca rezultat stopul cardiac determinat de insuficienţa/stop circulator. Ex: P1: risc de complicaţii; E: hemoragia ; S: posibil şoc hemoragic, posibil stop cardiac; La pacienţii care prezintă hemoragie externă/internă/exteriorizată cu valori tensionale normale/ uşor scăzute/crescute, nevoia alterată prioritar va fi 1. "Nevoia de a elimina", 2. "Nevoia de a evita pericolele", 3. "Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie".

Notă: Pentru o mai bună înţelegere în stabilirea nevoilor citiţi: "Importanţa stabilizării funcţiilor vitale". Vă va ajuta să înţelegeţi importanţa intervenţiei rapide la pacienţii cu hipotensiune arterială semnificativă şi consecinţele hTA.

2 comentarii:

  1. EXCELENT SITE! Resurse extraordinare, va multumesc mult!
    imi spuneti va rog daca aveti cumva si "nevoia de o buna respiratie si circulatie", nu o gasesc printre cele 14 nevoi fundamentale...
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. O gradina mare, o mica poteca pentru plimbare, un mediu inconjurator cat mai natural ar fi ideal ingrijire bolnav

    RăspundețiȘtergere