marți, 30 iulie 2013

NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA

Nevoia de a bea si a manca

I.    Asigurarea unei hidratari corespunzatoare.

II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a bea.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei hidratari    corespunzatoare.

I. Asigurarea unei hidratari corespunzatoare    

Definitie
Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.

§ Apa este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice, organice si anorganice necesare unei bune functionari a organismului
§  Dilueaza toti produsii rezultati din metabolismul intermediar
§  Se gaseste in organism in 2 stari: - libera-circulanta;
- fixa-structurala.
§  Apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului
-          50% in interiorul celulelor = lichid intracelular
-          15% in spatile lacunare = lichid interstitial
-          5% circula in vase = lichid plasmatic
§  Apa mentine in solutie o serie de saruri minerale
§  Sarurile minerale mentin presiunea osmotica a lichidelor din organism

I. 1. 1Necesarul de apa si saruri minerale - odata cu nevoile de apa, se satisfac si nevoile de saruri minerale.

                                  - necesarul de apa: - la adult : -2000-2500 ml in 24 h
  - la copil:  nevoia este mai mare in raport cu greutatea
-180 ml apa/kg corp in primele 6 luni
-150 ml apa/kg corp intre 6 si 9 luni
-120 ml apa/kg corp intre 9 si 12 luni
-100 ml apa/kg corp peste 12 luni

 - necesarul de minerale: - 4g Na/24h;
- 3-4g K/24h;
- 2g Ca/24h;
- 0,15g Mg/24h;
- 18mg Fe/24h;
- 6g Cl/24h.

I. 1. 2.  FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

    I. 1. 2. 1.  Factori biologici:
a)      Varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si        dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic
b)      Activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat creste metabolismul si, implicit aportul alimentar
c)Orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este in functie de varsta

I. 1. 2. 2.  Factori psihologici:
a)      Emotiile – (griji sau bucurie) influenteaza consumul de hrana si lichide, astfel ca unii indivizi isi pierd apetitul , iar altii reactioneaza consumand mai multe alimente
b)        Anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste si de bunastare

I. 1. 2. 3. Factori sociologici:
a)      Climatul-iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii(mese calde si nutritive), iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
b)      Statutul socio-economic – deprinderile alimentare bune se formeaza din frageda copilarie si , uneori pot fi influentate de apartenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satsfacerea nevoii
c)Religia – in functie de apartenenata lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare
d)      Cultura - alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi
I. 1. 3. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
I. 1. 3. 1. Cavitatea bucala: a) dentitie buna;
b)  mucoasa bucala roz si umeda;
c)  limba roz;
d)  gingii roz aspect de coaja de portocala;
e)  proteza dentara adaptata si in stare buna.
I. 1. 3. 2.  Reflex de deglutitie: prezent
I. 1. 3. 3.  Digestie: lenta
I. 1. 3. 4. Deprinderi alimentare: program al meselor echilibrat conform varstei si activitatii, starilor fiziologice prezente
                                a) programul meselor (3 mese si 2 gustari)
                       b)10 ore repaus nocturn

I. 1. 3. 5. Hidratare = consum de lichide in functie de nevoie
§  Eliminarea apei din organism se face prin mai multe cai:
-          1000-1500 ml prin urina
-          500-1000 ml prin transpiratie
-          350-500 sub forma de vapori prin plamani
-          100-200 ml prin intestin (scaun)
§  In mod normal este un echilibru intre lichidele introduse in organism si pierderile fiziologice.

I.   1. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI in satisfacerea NEVOII DE A  BEA.

Pentru mentinerea independentei nevoii de a bea asistenta medicala va stabili:
§  cantitatea lichidelor necesare organismului prin: insumarea ratiei de intretinere si a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterio
-  ratia de intretinere = pierderile de lichid pe 24 ore
- ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator si intra in competenta medicului
  • asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice : apa, vitamine, saruri minerale.
  • Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului.
  • Alegerea lichidelor tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului
  • Inlocuieste, la nevoie, un lichid cu altul, conform echivalentelor cantitative si calitative
II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a bea

Stabilirea necesitatilor hidrice si minerale se face prin:
§  stabilirea felului deshidratarii
§  simptomatologia deshidratarii
§  investigatii de laborator necesare

In situatiile patologice se produce dezechilibru ce duce la deshidratare sau hiperhidratare.
In functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza pot interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele.

Pe baza modificarilor din lichidul  extracelular se deosebesc mai multe sindroame de deshidratare:

-          deshidratare izotona – cand aportul insuficient sau pierderile intereseaza in aceeasi proportie   apa si electrolitii;
-           se pot pierde 2-3 litri sau 5-10 litri/24 h.

-          deshidratare hipertona – cand se elimina apa in proportie mai mare
-      prin polipnee : 1 – 1,5 l/ 24h
-      ptrin transpiratie exagerata : 2-3-5 l/ 24h

-          deshidratare hipotona – cand se elimina saruri in proportie mai mare
- in poliuriile patologice, sau diuretice.

Nevoia de apa: - a copilului deshidratat - dupa suprafata corporala pe baza de tabele speciale,
             - a sugarului deshidratat - dupa greutatea corporala 100-180 ml/kg corp(valori obtinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului).
- 25-30 ml perspiratie
- 50-100 ml transpiratie
- 10-20 ml cu scaunul
- 35-40 ml urina/kg corp /24 h, precum si a pierderilor in plus (diaree, varsaturi, febra).

Nivelul ionilor din plasma este dat de urmatoarea formula:

§  diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma si cifra constatata la laborator reflecta deficitul lui la un litru de apa extracelulara;
§  aceasta se inmulteste cu cantitatea totala extracelulara, care la un individ de 70 kg este de 14 litri;
§  cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv

Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii se administreaza in parti egale glucoza si solutii izotonice de saruri minerale.

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:
  • Dificultate de a se alimenta si hidrata
  • Dificultate de a urma dieta
  • Greturi sau varsaturi
  • Refuz de a se alimenta si hidrata
II. 1. Surse de dificultate

II. 1.1. Surse de ordin fizic
§    Alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intenstinal
§    Alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare
§    Obstructii, tumori, strangulari
§    Tubaj nazo-gastric
§    Supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
§    Dezechilibrare: durere, dezechilibre metabolice, electrolitice, endocrine, neurologice
§    Alimentatie si hidratare insuficienta
§    Alterarea gustului si mirosului (deficit olfactiv)
§    Schimbarea obiceiurilor alimentare
§    Dezgust alimentar
§    Dezechilibru electrolitic, endocrin, metabolic
§    Deshidratare
§    Transpiratii profunde
§    Diminuarea motricitatii
§    Diminuarea salivei
§    Diminuarea sau absenta reflexului de deglutitie
§    Efect secundar al unei medicatii, al unui tratament
§    Obiceiuri de hidratare deficitare: alcoolism, bauturi gazoase
§    Hipertermie
§    Incapacitatea de a bea singur
§    Ingestia de lichide in cantitate prea mare: alcool, cofeina
§    Ingestia de lichide fermentate sau fierbinti
§    Ingestia prea rapida de lichide
§    Sete intensa
§    Transpiratii acide, fetide
§    Imbracaminte inadecvata: insuficienta / surplus
§    Varsaturi
§    Tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului
§    Diminuarea mobilitatii

II.    1. 2. Surse de ordin psihologic
§ Tulburari de gandire
§ Anxietate sau stress au ambele
§ Situatii de criza
§ Alcoolism
§ Stare depresiva
§ Singuratate

II. 1. 3. Surse de ordin sociologic
§    Schimbarea brusca a temperaturii ambiante
§    Schimbarea modului de viata si a climatului
§    Conditii de munca inadecvate
§    Mediu neadecvat : umiditate, uscaciune, caldura, frig
§    Expunere prelungita la frig, umiditate, caldura
§    Obiceiuri alimentare deficitare
§    Insuficienta resurselor financiare

II. 1. 4. Lipsa cunoasterii
§    Insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului inconjurator
§    Insuficienta cunoastere a efectului produselor farmaceutice
§    Insuficienta cunoastere a importantei de a se hidrata
§    Insuficienta cunoastere a cantitatii si calitatii lichidelor necesare
§    Insuficienta cunoastere de prevenire a frigului
§    Insuficienta cunoastere de alegere a imbracamintei adecvate si a mediului
§    Insuficienta cunoastere a mijloacelor de prevenire a diareei
§    Insuficienta cunoasterea a efectelor nocive a anumitor lichide asupra organismului

II. 2. tulburari ale fluideor

II. 2. 1. scaderea cantitatii de fluid
  • Hipovolemie = scaderea volumului sangelui circulant
  • Deshidratare = piederi excesive de fluid – varsaturi
-      respiratie
-      diaforeza
-      arsuri
-      diuretice
  • Acumularea anormala de lichid in diferite zone ale organismului : - ascita
                                                                               - edem periferic
                                                                        - hematom.

II. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta:
§  Disfagie = greutate, disconfort la inghitire
§  Piele uscata cu turgor redus
§  Membrane mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
§  Ochi adanciti, moi
§  letargie, sete
§  scaderea ale eliminarii urinare
§  tahicardie, hipotensiune arteriala
§  scaderea presiunii venoase centrale
§  cresterea hemoglobinei si a hematocritului prin cresterea hemoconcentratiei
§  cresterea ureei sangvine
§  urina concentrata cu densitate mare

II. 2. 1. 2. Interventiile asistentei:
§  masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea de lichide
§  cantareste zilnic pacientul
§  monitorizeaza: - semnele vitale,
- parametri clinici,
- rezultatele de laborator,
- starile pacientului : slabiciune, neliniste, agitatie
- nivelul de constienta
§  mentine integritatea membranelor, mucoaselor, prin igiena riguroasa
§  ingrijeste tegumentele cu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor
§  inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie si le maseaza la fiecare 2 ore
§  asigura aportul lichidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os

II. 2. 2. cresterea cantitatii de fluid

§  se acumuleaza in spatiul extracelular, dand nastere la edeme
§  se datoreaza : -cresterii Na si a cantitatii de apa prin retentie si /sau ingestie excesiva,
-scaderii renale de Na si apa,
-scaderii mobilizarii de lichide in interiorul spatiului intravascular
II. 2. 2. 1. Manifestari de dependenta:
§  cresterea acuta in greutate
§  edem periferic : edemul gambelor
§  pleoape edematiate
§  cresterea presiunii venoase centrale
§  HTA, puls puternic
§  dispnee, raluri crepitante
§  turgescenta jugularelor
§  scaderea hemoglobinei (Hb) si a hematocritului (Ht)
II. 2. 2. 2. Interventiile asistentei:
§  Educa pacientii cronici privind aparitia acestor semne
§  Educa pacientul si familia privind importanta aportului scazut de lichide si Na
§  Masoara zilnic ingestia si eliminarea
§  Cantareste zilnic pacientul
§  Observa edemul periferic
§  Asculta frecvent respiratia
§  Evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar
§  Stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura
§  Educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic
§  Invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut in Na
§  Schimba conceptia de preparare a alimentelor

II. 3. tulburari electrolitice

II. 3. 1. NATRIU / SODIU

ii. 3. 1. 1. Hiponatremia
II. 3. 1. 1. 1. Manifestari de dependenta:
§       Deficit de Na sub 130 mEq/l
§       Cefalee, confuzie
§       Anxietate
§       Piele umeda
II. 3. 1. 1. 2. Interventiile asistentei:
§       Creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat si confuz
§       Recunoaste modificarile de comportament
§       Acorda suport psihologic bolnavului
§       Acorda suport moral familiei
§       Monitorizeaza solutiile intravenoase si rata de flux ale acestora

II. 3. 1. 2.  Hipernatremia
II. 3. 1. 2. 1. Manifestari de dependenta:
§       Exces de Na peste 150 mEq/l
§       Agitatie ce poate progresa spre convulsii
§       Membrane, mucoase uscate
§       Sete, hiperemia fetei
§       Tahicardie
§       HTA
II. 3. 1. 2. 2. Interventiile asistentei:
§       Reduce ingestia de Na
§       Administreaza solutii cu continut scazut de Na
§       Administreaza diuretice
§       Creeaza un mediu de siguranta

II. 3. 2. potasiu / kaliu

ii. 3. 2. 1. Hipopotasemia
II. 3. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta:
§       Nivel redus de K sub 3 mEq/l
§       Slabiciune, scaderea peristaltismului  pana la ileus
§       Scaderea poftei de mancare
§       Crampe musculare la extremitati
§       Greturi
§       Fatigabilitate
II. 3. 2. 1. 2. Interventiile asistentei:
§  Administreaza intrevenos K cu mare prudenta
§  Monitorizeaza aritmiile cardiace
§  Asigura mediul de siguranta
§  Monitorizeaza sunetele intestinale
§  Masoara cu atentie ingestia si excretia
§ Educa pacientul sa evite alimentele bogate in K: banane, spanac, citrice, piersici, caise, varza   de Bruxelles.
ii. 3. 2. 2. Hiperpotasemia
II. 3. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta :
§       Exces de K peste 5,5 mEq/l
§       Greata, crampe abdominale
§       Diaree (hiperactivitate intestinala)
§       Parestezii, slabiciune, iritabilitate
§       Aritmii cardiace severe
§       Schimbarea personalitatii
II. 3. 2. 1. 2. Interventiile asistentei:
§         Administreaza perfuzii de glucosa si insulina sau bicarbonat (scad nivelul de potasiu prin  usurarea patrunderii lui in celula)
§       Monitorizeaza aritmiile cardiace
§       Asigura mediul de securitate

II. 4. CAILE DE HIDRATARE A ORGANISMULUI

Scopul :
§  hidratarea si mineralizarea organismului
§  administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit
§  depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici
§  completarea proteinelor sau a altor componente sanguine

II. 4. 1. calea Orala
§ calea fiziologica de administrare a lichidelor
§ declanseaza reflex functia normala a tubului digestiv si a glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor
§ se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza pilorica si esofagiana, negativism total din partea pacientului

II. 4. 2. calea Duodenala
§ administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
§ lichidele se administreaza picatura cu picatura intr.-un ritm de 60-100/min
§ se mentine temperatura lichidului in timpul administrarii

II. 4. 3. calea Rectala
§ se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47‰ cu rol hidratant sau clisma Katzenstein
§ in locul irigatorului se foloseste un termos
§ mucoasa rectala absoarbe numai solutii izotonice, deoarece in rect nu sunt fermenti, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de fermentatie

II. 4. 4. calea Subcutanata
§ se face prin perfuzii
§ resorbtia este lenta
§ poate determina accidente: necreza tesuturilor prin compresiune, coagularea tesuturilor (cand temperatura este prea inalta), flegmoane, complicatii septice

II. 4. 5. Perfuzia intravenoasa
§ se face prin introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organismului
§ se face cu subst. Care : - au valoare calorica ridicata
-  pot fi utilizate direct de tesuturi
-  nu au proprietati antigenice
-  nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
§ se pot utiliza solutii izotonice sau hipertonice : - glucoza 10-20-33-40 %,
-solutie dextran
- hidrolizate proteice
§ ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului
§ 50 – 500 ml / h

ATENTIE!

Toate fluidele administrate intravenos trebuiesc etichetate cu:
§  data, ora, medicatie adaugata si doza
§  rata de flux = nr picaturi/min
Schimbarea flaconului si injectii complementare trebuiesc notate in foaia de observatie.
Sursele de contaminare a perfuziei: inainte, prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei.

II. 5. TIPURI DE FLUIDE

§  Izotonice = aceeasi concentratie cu lichidul organismului (plasma)
§  Hipertonice = concentratie mai mare decat lichidul organismului
§  Hipotonice = concentratie mai mica decat lichidul organismului

II.5. 1. SOLUTII UTILIZATE PENTRU REHIDRATAREA SI REMINERALIZAREA ORGANISMULUI

Solutie izotonica de NaCl = sol apoasa de 9‰ de NaCl = ser fiziologic
Solutie hipertona de NaCl = sol NaCl  10-20%
Bicarbonat de sodiu = sol apoasa izotonica de 1,4%

Lactat de sodiu = sol izotonica 1,9%
Glucoza - sol izotonica 5%
               - sol hipertonica 10-20-33-40%
Solutie de KCl = K 2% in sol de glucoza izotonica
Solutie Ringer = sol de electroliti: KCl 0,3g; CaCl2 0,5g; NaCl 8,5g; apa pana la 1000 ml
Solutie Darow = KCl 2,8 ; NaCl 4g ; sol lactat de Na 20%-29g, apa pana la 1000 ml
Solutie Krebs = NaCl 7g ; KCl 0,28g; fosfat acid de K 1,16g; CaCl 0,27g; sulfat de Mg 2,4g
Solutie Buttler = NaCl 0,58g; KCl o,89g; fosfat de K bibazic 0,25g; sol lactat de Na 20% 11,2g; glucoza24g; apa pana la 1000 ml
Solutie Locke = NaCl 9g ; KCl 0,075g ; CaCl2 0,10g ; bicarbonatdeNa 0,10g ; glucoza 1g ; apa pana la 1000ml.
Solutie Hartmann = aceeasi compozitie ca la sol Ringer + lactat de Na 3,1g pana la 1000 ml
Solutie Tham = baza aminata ce se combina cu CO2 formand bicarbonat (se foloseste in combaterea acidozei metabolice)
Solutie Fischer = sol alcalina folosita in combaterea acidozei metabolice
Inlocuitori ai masei circulante = in sol de NaCl sau glucoza ; sunt polimeri ai glucozei cu greutati moleculare diferite
Dextran 70 = Macrodex
Dextran 40 = Rehomacrodex
Marisang
Plasma umana
Sange integral
Derivate de sange masa eritrocitara

III.             Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei hidratari    corespunzatoare.

      III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

      III. 1. 1. Interviul:
      III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
§  Se anunta pacientul
III. 1. 1. 2. Inceperea interviului:
§  asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
§  se cere acordul pacientului
§  pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
                a) Informatii( date) generale:
§  nume, prenume
§  sex
§  stare civila
§  ocupatie
§  religie
§  surse de sustinere
b)  Antecedente medicale personale:
§  bolile copilariei, vaccinari
§  traumatisme
§   afectiuni digestive in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
§  spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
§  interventii chirurgicale
§  alergii medicamentoase, alimentare
§  alimente care au cauzat varsaturi, diaree
§  utilizarea tratamentelor empirice
§ factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare
- stres, anxietate
- conditii de mediu
- conditii de munca
- fumat: - de cand?
                                                                                        - cat ?
                                                                  - alti membrii ai familiei fumeaza ?
                                                                                     - sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
                               - mergeti pe jos la servici?
                               - practicati vreun sport?
                               - stati timp indelungat in picioare                                                                                        
c)  Antecedente familiale:
§  boli cronice
§  afectiuni psihice ale membrilor familiei
d)  Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
§ Obisnuinte alimentare : - orarul meselor
-                      alimente preferate
-                      aversiune fata de anumite alimente
                                                - mod de preparare a alimentelor
-                      lichide consumate : cat? / cand? / ca fel?
-                      restrictii alimentare impuse de dieta, religie, cultura
-                      ingestia de alimente si lichide interzise
-                      refuzul de a se alimenta
-                      utilizarea de vitamine si saruri minerale
-                      apetit
-                      factori care determina anumite comportamente
§ Cunostinte despre sanatate : - care sunt necesitatile organismului de lichide si hrana
-  cum considera modul sau de alimentatie : echilibrat / dezechilibrat
-  daca ii sunt cunoscute notiuni de gastrotehnie.
III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
§ “Am sa va mai pun doua intrebari”
§ “Vom termina in doua minute”
III. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
§ Asistenta va trage concluziile asupra interviului
-      “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
-      “am inteles care va sunt problemele dvs.”
-      “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )
III. 1. 2. 1. Dificultate  sau incapacitate de a se hidrata
III. 1. 2. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativ
III. 1. 2. 3. Hidratare neadecvata – deficit
III. 1. 2. 4. Greata, varsaturi
III. 1. 2. 5. Refuzul de a se hidrata
      III. 1. 2. 6. Dificultate in a urma dietei
      III. 1. 2. 7. Refuz in a urma dieta

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )
III. 1. 3. 1. Dificultate  sau incapacitate de a se hidrata cauzata de / legata de :
a) disfagie
b) incapacitatea de a folosi ustensile pentru a se hidrata
c) diminuarea mobilitatii
d) tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului
III. 1. 3. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativ cauzata de / legata de :
a) anxietate
b) stare depresiva
c) ingestie lichide ce depasesc nevoile organismului
d) specificarea lichidelor : ceai, cafea, alcool, bauturi gazoase
III. 1. 3. 3. Hidratare neadecvata – deficit- cauzata de / legata de :
a) obisnuinta de hidratare deficienta
b) lipsa de cunoastere a nevoilor in hidratarea organismului
III. 1. 3. 4. Greata, varsaturi cauzata de / legata de :
      a )anxietate
     b) obisnuinte alimentate deficitare
c) efort pentru a voma
d) hematemeza
e) regurgitatie
f) varsaturi alimentare biliare sau cu mucozitati
III. 1. 3. 5. Refuzul de a se hidrata cauzata de / legata de :
a) nu vrea sa bea nici un lichid
b) stare depresiva
c) lipsa de cunoastere a nevoilor in hidratarea organismului
d) singuratate
III. 1. 3. 6. Dificultate in a urma dieta cauzata de / legata de :
a) obisnuinte alimentare culturale diferite
b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului
c) neacceptarea bolii
III. 1. 3. 7. Refuz in a urma dieta cauzata de / legata de :
a) obisnuinte alimentare culturale diferite
b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului
c) neacceptarea bolii

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )
Vezi manifestari de dependenta
III. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice: - investigatii radiologice
-             investigatii endoscopice
-             explorari functionale
-             examene de laborator

 III. 2.  EVALUAREA UNEI hidratari corespunzatoare

III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:
III. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
§  dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea
-  deteriorarea
-  deficit
-  incapacitate
-  diminuare
-  dificultate
-  perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).

III. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

III. 3. SATISFACEREA UNEI HIDRATARI CORESPUNZATOARE
III. 3. 1. Obiective:

§ Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

                  Specificitate ( S )  = cine face actiunea? =  sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)
Performanta ( P ) = activ :ce face pacientul?
                               = pasiv :  ce se poate face pentru pacient?
                               = actiuni, comportamente asteptate de la pers. pornind de la un verb activ
                               -  ex. : - d-na / d-l X sa bea....
                                         - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora  privind....(atunci cand   pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).
Implicare ( I ) = cum se face actiunea? = nivelul de angajare al persoanei,
                                         - actioneaza singur sau cu ajutor
                                         - ex.: d-na X sa inteleaga si sa efectueze ea insasi....
                                                                           d-na X sa mearga cu ajutorul : asistentei, bastonului
Realism ( R ) = in ce masura se poate face actiunea? = dpdv al capacitatii persoanei , precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei
Observabil ( O ) = cand? = in ce moment se face actiunea?
 = actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate cu precizie
-      ex.: d-na X sa bea 200 ml de lichide in 24 h.    
Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.


III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

Asistenta medicala trebuie sa indice : ▪ la ce interval de ore : - 2 –3-6-8-10 ore
§ in ce moment al zilei : – dimineata, dupa baie
§ de cate ori pe zi : – de 3-4 ori pe zi
§ pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei
III. 3. 2. 1. Dificultate  sau incapacitate de a se hidrata
Obiective :- sa se hidrateze folosind ustensile/ aparate adecvate in termen de.... zile
         - sa se hidrateze singur in termen de.....zile
III. 3. 2. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativ
Obiective :- sa bea : ....ml , de…ori ,  in …..ore
         - sa diminueze cantitatea de lichide : de la .....ml la .....ml in termen de ....zile
III. 3. 2. 3. Hidratare neadecvata – deficit
Obiective :- sa creasca hidratarea la ....ml / zi
         - sa bea : ....ml , de....ori , in ....ore.
III. 3. 2. 4. Greata, varsaturi
Obiective :- sa-si diminueze greturile in termen de.....ore
-    sa nu mai aiba greturi in termen de ....ore
-    sa-si diminueze varsaturile in termen de.....ore
-    sa nu  mai aiba varsaturi in termen de .....ore
III. 3. 2. 5. Refuzul de a se hidrata
Obiective :- sa-si exprime acceptul de a bea si termen de ....zile
-sa bea ……ml lichide ( a se specifica) in ....ore
III. 3. 2. 6. Dificultate in a urma dieta
Obiective :- sa-si urmeze regimul in fiecare zi in termen de ....zile
-  sa utilizeze substituentii alimentari care respecta regimul sau in termen de.....zile
III. 3. 2. 7. Refuz in a urma dieta
Obiective :- sa ia cel putin o masa pe zi, respectand regimul in termen de .....zile
-  sa-si exprime acceptul in a urma regimul in termen de .....zile
III. 3. 2. 8. Alimentarea pacientului
§ pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o varietate mare
§ hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei(recoltari, tratamente, vizita medicala)
§ inaintea servirii mesei nu se aplica tratamente dureroase
§ se vor inlatura din salon factorii dezagreabili(plosca, urinare, scuipatori)
§ pacientilor li se va asigura intimitate cu ajutorul paravanelor
§ saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta placuta
§ asistenta imbraca un halat alb peste uniforma , isi prinde parul in calota, isi spala bine mainile


HOMEOSTAZIA
§  apa are rol transportor in dublu sens
-          prin difuziune a principiilor nutritive la suprafata celulelor si invers
-          excretor – prin emonctorii(organ care elimina deseurile): rinichi, plamani, piele, dupa ce produsele de excretie celulara au fost deversate in sange
§  prin homeostazie se intelege totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale mediului intern
§  limitele homeostaziei sunt reprezentate de cifrele maxime si minime intre care clinica si laboratorul incadreaza normalul pentru fiecare din aceste componente

§  sistemul de coordonare si control este neuro-endocrino-vegetativ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu