marți, 30 iulie 2013

NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA - NUTRIȚIA

Nevoia de a bea si a manca


I.    Asigurarea unei nutritii corespunzatoare.

II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a manca.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nutritii corespunzatoare.

I.    Asigurarea unei nutritii corespunzatoare

Definitie
Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.

a)                                1. 1.  FACTORII necesari SATISFACERII NEVOII de nutritie
I. 1. 1. 1.  Hidratii de carbon (glucidele)- reprezinta sursa principala energetica a organismului.
 -digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult, de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon.
-necesarul: 4-6g/kg corp/24h
I. 1. 1. 2. Proteinele – reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica.
 -  reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie
 - constituie materia prima a fermentatiilor si a hormonilor.
 - necesarul: 4-6g/kg corp/24h
I. 1. 1. 3. Lipidele – au valoare calorica mare, alimentele pe aceasta baza avand calitati energetice mari intr-un volum mic.
- necesarul: 1-2g/kg corp/24h
I. 1. 1. 4. Vitaminele- sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului.
- nevoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exagerate.
- necesarul: - 150mg vitamina C;
- 25mg vitamina B1;
- 6mg vitamina B6;
- 8 mg vitamina PP;
 - 20 mg vitamina K.

I.   1. 2.  FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII
I. 1. 2. 1.  Factori biologici:
a)          Varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si        dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic
b)          Activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat creste metabolismul si, implicit aportul   alimentar
c)          Orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este in functie de varsta
I. 1. 2. 2.  Factori psihologici:
a)          Emotiile – (griji sau bucurie) influenteaza consumul de hrana si lichide, astfel ca unii indivizi isi pierd apetitul , iar altii reactioneaza consumand mai multe alimente
b)          Anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste si de bunastare

I. 1. 2. 3. Factori sociologici:
a)          Climatul-iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii(mese calde si nutritive), iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
b)          Statutul socio-economic – deprinderile alimentare bune se formeaza din frageda copilarie si , uneori pot fi influentate de apartenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satsfacerea nevoii
c)          Religia – in functie de apartenenata lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare
d)          Cultura - alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi

I. 1. 3. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
I. 1. 3. 1. Cavitatea bucala - dentitie buna
- proteza dentara adaptata si in stare buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
I. 1. 3. 2. Masticatia - usoara, eficace
- gura inchisa
I. 1. 3. 3. Reflex de deglutitie - prezent
I. 1. 3. 4. Digestie – lenta
I. 1. 3. 5. Deprinderi alimentare - programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
I. 1. 3. 6. Apetit - pofta de mancare – senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana
I. 1. 3. 7. Foame - senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca
I. 1. 3. 8. Satietate - senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta
I. 1. 3. 9. Hidratare - consum de lichide in functie de nevoie
I. 1. 3. 10. Gust si valoare acordate mancarii - alegerea alimentelor
- servirea mesei singur sau in grup
- traditii – obiceiuri alimentare
- educatie

I.   1. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI in satisfacerea NEVOII DE nutritie.
I. 1. 4. 1. Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de activitate:
o in repaus: 25 cal./kg corp/24 h
o activitate usoara: 35-40 cal./kg corp/24 h
o activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h
o activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
I. 1. 4. 2. Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de varsta:
o plus (+) 20-30% pentru copii (nevoie de crestere)
o minus (-) 10-15 % pentru varstnici
I. 1. 4. 3. Asistenta calculeaza ratia alimentara echilibrata:
o numar de calorii in functie de varsta si activitate
I. 1. 4. 4. Asistenta asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice
- apa, vitamine, saruri minerale.
I. 1. 4. 5. Asistenta asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
- 50-55% hidrati de carbon,
- 10-15% proteine;
- 30-40% lipide
I. 1. 4. 6. Asistenta  asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala:
o 40% proteine de origine animala
o 60 % proteine de origine vegetala
o 35% lipide de origine animala
o 65% lipide de origine vegetala
I. 1. 4. 7. Asistenta asigura echilibrul intre aciditate si alcalinitate
I. 1. 4. 8. Calculeaza nr de calorii/kg corp/ 24h in stari fiziologice :
-  sportivi,
-  sarcina
-  alaptare : +30%
I. 1. 4. 9. Ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare:
o Glucide : 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
o Lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram
o Proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
I. 1. 4. 10. Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
I. 1. 4. 11. Asistenta alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului
I. 1. 4. 12. Asistenta inlocuieste, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare

II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a manca.
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:
§  Alimentatia inadecvata prin deficit
  • Alimentatia inadecvata prin surplus
  • Dificultate de a se alimenta si hidrata
  • Dificultate de a urma dieta
  • Greturi sau varsaturi
  • Refuz de a se alimenta si hidrata
II. 1. Surse de dificultate

II. 1.1. Surse de ordin fizic
§    Alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intenstinal
§    Alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare
§    Alterarea gustului si mirosului (deficit olfactiv)
§    Alergie alimentara
§    Alimentatie insuficienta
§    Afectiuni dentare : procese carioase, boala parodontala
§    Constrangeri fizice: proteze, atela, banda abdominala, toracica, corset gipsat, pansament, ghips, tub
§    Durere
§    Dezechilibrare metabolice, electrolitice, endocrine, neurologice
§    Dezgust alimentar
§    Dezechilibru electrolitic, endocrin, metabolic
§    Diminuarea motricitatii
§    Diminuarea salivei
§    Diminuarea sau absenta reflexului de deglutitie
§    Diminuarea mobilitatii
§    Efect secundar al unei medicatii, al unui tratament
§    Epuizare
§    Foame exagerata
§    Incapacitatea de a procura sau prepara alimente conform dietei
§    Incapacitatea de a procura sau prepara o alimentatie echilibrata
§    Inflamatie sau ulceratie(sau ambele)a cavitatii bucale, a mucoasei tractului digestiv
§    Ingestia de alimente acide, grase, picante
§    Ingestia de alimente fermentabile
§    Ingestia de alimente alterate
§    Ingestia de alimente in cantitate prea mare
§    Ingestia prea rapida de alimente
§    Lucrari protetice necorespunzatoare
§    Hipertermie
§    Hiperclorhidrie (hiperaciditate gastrica)
§    Mese insuficiente
§    Malformatie congenitala (a se specifica )
§    Masticatie insuficienta
§    Mese copioase
§    Obstructii, tumori, strangulari
§    Obiceiuri alimentare deficitare: alimente bogate in calorii(grasimi), sare
§    Oboseala, slabiciune
§    Paralizie (a se specifica ce segment intereseaza0
§    Pierderea apetitului
§    Supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
§    Schimbarea obiceiurilor alimentare
§    Tubaj nazo-gastric
§    Tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului
§    Varsaturi
II.    1. 2. Surse de ordin psihologic
§ Anxietate sau stress au ambele
§ Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui obiect sau altele
§ Anorexie mentala = repulsie fata de alimente
§ Idei de suicid
§ Neacceptarea bolii
§ Pierdere – separare : doliu, divort, slujba, altele
§ Stare depresiva
§ Soc emotional intens
§ Singuratate
§ Situatii de criza
§ Stare depresiva
§ Tulburari de gandire

II. 1. 3. Surse de ordin sociologic

§    Absenta prezentei persoanelor semnificative
§    Anturaj si mediu necunoscut
§    Conditii de munca inadecvate
§    Credinte culturale diferite fata de sanatate
§    Dezorganizarea mediului familial
§    Expunere prelungita la frig, umiditate, caldura
§    Foame - insalubritate
§    Insuficienta resurselor financiare
§    Imposibilitatea de a urma dieta la serviciu
§    Izolare
§    Lipsa intimitatii
§    Malnutritie
§    Mediu neadecvat : umiditate, uscaciune, caldura, frig
§    Neadaptarea la un rol : bolnav, convalescent, pensionar etc.
§    Obiceiuri alimentare deficitare sau diferite : culturale, familiale sau ambele
§    Schimbarea brusca a temperaturii ambiante
§    Schimbarea modului de viata si a climatului
II. 1. 4. Lipsa cunoasterii
§    Insuficienta cunoastere a efectului produselor farmaceutice
§    Insuficienta cunoastere unei alimentatii adecvate
§    Insuficienta cunoastere a autoadministrarii medicamentelor
§    Insuficienta cunoastere a utilizarii medicamentelor
§    Insuficienta cunoastere a utilizarii unei proteze
§    Insuficienta cunoastere a alimentelor permise, interzise si a substituentilor dietei
§    Insuficienta cunoastere a nevoilor organismului
§    Insuficienta cunoastere a efectelor anumitor alimente asupra inimii si a vaselor
§    Insuficienta cunoastere a valorilor nutritive ale alimentelor
§    Insuficienta cunoastere de alegere a imbracamintei adecvate si a mediului
§    Insuficienta cunoastere a mijloacelor de prevenire a diareei
§    Insuficienta cunoasterea a masurilor de igiena
II. 2. Alimentatie inadecvata prin deficit
Deficitul este un aport insuficient de substante nutritive, o insuficienta in cantitate si calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului.
Insuficienta aportului alimentar determina tulburari la nivelul functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismului.

II. 2. 1. Manifestari de dependenta
II. 2. 1. 1. Anorexie - lipsa poftei de mancare
II. 2. 1. 2. Disfagie - greutate la inghitire
II. 2. 1. 3. Afectiuni ale cavitatii bucale - absenta dintilor, carii dentare, gingivite
- ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
- limba incarcata, depunere saburala, glosite
- dificultati in masticatie
II. 2. 1. 4. Starea tegumentelor - tegumente uscate, pierderea elascticitatii
      - acnee, dermatita
II. 2. 1. 5. Digestie - dificultate in digestia si absorbtia alimentelor
       - greata, varsatura
       - regurgitatii
       - aerofagie, pirozis
II. 2. 1. 6. Deprinderi alimentare - greseli in prepararea alimentelor
- greseli in alegerea alimentelor
- orar nesatisfacator al meselor
- ingerarea  alimentelor interzise
- mese neechilibrate
- pierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu
- ingestia de alimente ce nu satisfac nevoile organismului
II. 2. 1. 7. Semne de dezechilibru - slabiciune
- tegumente si mucoase uscate
- urini concentrate
- greutate inferioara normalului
- incapacitatea de a folosi ustensile pt a se alimenta
II. 2. 1. 8. Gust si valoare acordate mancarii - dezordonat
                                                     - mananca in picioare sau in pat
                                                     - obiceiuri gresite (consuma numai un fel, numai rece etc.)
                                                  - nu vrea sa manance nici o mancare
ii. 2. 2. Interventiile asistentei
II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi si varsaturi
- aseaza pacientul in pozitia semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte
- protejeaza lenjeria cu musama si aleza, in functie de pozitia pacientului
- ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sprijinandu-l
- il invata sa inspire profund
- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale
- incurajeaza pacientul
- reduce sau opreste aportul de lichide si alimente
II. 2. 2. 2. Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic
- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electrolizi, dupa indicatia medicului
- calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice
-  adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 37% C;
- 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare
- dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita
- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului
- constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
II. 2. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat nutritional
- exploreaza preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise
- serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator
- invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul
- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului

- 100 g de glucide sunt cuprinse in:- 100 g zahar;
- 120 g orez;
- 135 g taitei;
- 200 g paine;
- 450 g fructe uscate;
- 200 g legume uscate;
- 500 g cartofi;
- 650 g fructe proaspete
- 100 g proteine sunt cuprinse in:- 3000 ml lapte
- 450 g carne alba,
- 650 g peste,
- 400 g branza
- 100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de:- ulei vegetal,
-  unt,
-  untura de porc
II. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura un climat cald, confortabil
- incurajeaza pacientul
- ii explica scopul interventiilor

III. 3. Alimentatie inadecvata prin surplus
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ.
Toti indivizii care consuma elemente nutritive in exces, peste necesarul energetic al organismului , se ingrasa si devin obezi.
Surplusul de greutate are repercusiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismului.

II. 3.1. Manifestari de dependenta
II. 3. 1. 1. Indice ponderal :+15-20%
-          greutate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala;
-          greutatea ideala se calculeaza cu formula:
                                                            
G (kg) = 50 + 0,75 ( T(cm) – 150 ) + (V-20) ⁄  4 X 0,9

            unde:
            G (kg)  = greutate corporala exprimata in kg
            T (cm) = talia, exprimata in cm
            V = varsta exprimata in ani
            0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
-   ingrasare.
II. 3. 1. 2. Bulimie - senzatie exagerata de foame: mananca fara control
II. 3. 1. 3. Polifagie - nevoie exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate
II. 3. 1. 4. Greturi si varsaturi - eliminare pe gura, partial sau in totalitate, a continutului gastric

ii. 3. 2. Interventiile asistentei
II. 3. 2. 1. Pacientul sa aiba greutate corporala in functie de inaltime, varsta, sex
- asistenta exploreaza gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente
- invata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta
- alcatuieste un regim alimentar hipocaloric
- urmareste bolnavul sa consume numai alimentele cuprinse in regim
- urmareste orarul si distributia meselor
- urmareste, periodic, greutatea corporala
II. 3. 2. 2. Pacientul sa desfasoare activitate fizica constanta
- constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate
- stabileste un program de activitati fizice, in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu   bolnavul

 II. 3. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat psihic
- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului
- il invata metode de relaxare
- la nevoie, administreaza medicatia sedativa

III.             Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nutritii    corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)
III. 1. 1. Interviul:
III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
§  Se anunta pacientul
III. 1. 1. 2. Inceperea interviului:
§  asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
§  se cere acordul pacientului
§  pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
                a) Informatii( date) generale:
§  nume, prenume
§  sex
§  stare civila
§  ocupatie
§  religie
§  surse de sustinere
b)  Antecedente medicale personale:
§  bolile copilariei, vaccinari
§  traumatisme
§  afectiuni digestive in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
§  spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
§  interventii chirurgicale
§  alergii medicamentoase, alimentare
§  alimente care au cauzat varsaturi, diaree
§  utilizarea tratamentelor empirice
§  factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare
- stres, anxietate
- conditii de mediu
- conditii de munca
- fumat: - de cand?
                                                                                      - cat ?
                                                      - alti membrii ai familiei fumeaza ?
                                                                        - sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
                   - mergeti pe jos la servici?
                   - practicati vreun sport?
                   - stati timp indelungat in picioare                                                                                        
c)  Antecedente familiale:
§  boli cronice
§  afectiuni psihice ale membrilor familiei

d)  Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
§  Obisnuinte alimentare : - orarul meselor
-  alimente preferate
-  aversiune fata de anumite alimente
                                                                - mod de preparare a alimentelor
-  alimente consumate : cat? / cand? / ca fel?
-  restrictii alimentare impuse de dieta, religie, cultura
-  ingestia de alimente si lichide interzise
-  refuzul de a se alimenta
-  utilizarea de vitamine si saruri minerale
-  apetit
-  factori care determina anumite comportamente
§ Cunostinte despre sanatate : - care sunt alimentele pe care le considera benefice ptr sanatate
- care sunt necesitatile organismului de hrana si lichide/ 24h
-  cum considera modul sau de alimentatie : echilibrat / dezechilibrat
-  daca ii sunt cunoscute notiuni de gastrotehnie.
§ Greutate corporala : - actuala si anterioara
-      modul in care pacientul percepe valorile obtinute , raportate si la inaltime
§ Starea de nutritie : semne si simptome caracteristice in : -   obezitate
-      casexie
-      deshidratare
§ Dificultati in alimentare : - incapacitatea de a : taia alimentele, de a bea, de a duce alimentele la gura
-  deglutitie dificila
-  masticatie inadecvata
-  factori care determina aceste dificultati
III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
§ “Am sa va mai pun doua intrebari”
§ “Vom termina in doua minute”
III. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
§ Asistenta va trage concluziile asupra interviului
-            “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
-            “am inteles care va sunt problemele dvs.”
-            “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )
III. 1. 2. 1. Dificultate  sau  incapacitate de a se alimenta
III. 1. 2. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ
III. 1. 2. 3. Alimentarea insuficienta cantitativ si calitativ– deficit
III. 1. 2. 4. Greata, varsaturi
III. 1. 2. 5. Refuzul de a se alimenta
III. 1. 2. 6. Dificultate in a urma dieta
III. 1. 2. 7. Refuz in a urma dieta

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )
III. 1. 3. 1. Dificultate  sau incapacitate de a se alimenta cauzata de / legata de :
a) disfagie
b) dificultate in a digera
c) dificultate in masticatie
d) incapacitatea de a folosi ustensile pentru a se alimenta
e) diminuarea mobilitatii
f) tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului
III. 1. 3. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ cauzata de / legata de :
a) bulimie
b) stare depresiva
c) ingestie de alimente ce depasesc nevoile organismului
d) greutate peste normal
e) polifagie
III. 1. 3. 3. Alimentarea insuficienta cantitativ si calitativ – deficit- cauzata de / legata de :
a) inapetenta
b) ingestia de alimente ce nu satisfac nevoile organismului
c) greutate inferioara normalului
III. 1. 3. 4. Greata, varsaturi cauzata de / legata de :
       a )anxietate
      b) obisnuinte alimentate deficitare
c) efort pentru a voma
d) hematemeza
e) regurgitatie
f) varsaturi alimentare biliare sau cu mucozitati
III. 1. 3. 5. Refuzul de a se alimenta cauzata de / legata de :
a) nu vrea sa sa manance nici o mancare
b) stare depresiva
c) lipsa de cunoastere a nevoilor nutritive ale organismului
III. 1. 3. 6. Dificultate in a urma dieta cauzata de / legata de :
a) obisnuinte alimentare culturale diferite
b) lipsa de cunoastere a a alimentelor  permise sau interzise si inlocuitorii regimului
c) neacceptarea bolii
III. 1. 3. 7. Refuz in a urma dieta cauzata de / legata de :
a) obisnuinte alimentare culturale diferite
b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului
c) neacceptarea bolii

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )
Vezi manifestari de dependenta

III. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice:
-           investigatii radiologic
-                     investigatii endoscopice
-                     explorari functionale
-                     examene de laborator
 III. 2.  EVALUAREA UNEI NUTRITII corespunzatoare
III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:
III. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
§  dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: -   alerarea
-      deteriorarea
-      deficit
-      incapacitate
-      diminuare
-      dificultate
-      perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
III. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

III. 3. SATISFACEREA UNEI NUTRITII CORESPUNZATOARE
III. 3. 1. Obiective:

§ Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

                  Specificitate ( S )  = cine face actiunea? =  sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)
Performanta ( P ) = activ :ce face pacientul?
                               = pasiv :  ce se poate face pentru pacient?
                               = actiuni, comportamente asteptate de la pers. pornind de la un verb activ
                               -  ex. : - d-na / d-l X sa manance...
                                         - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora  privind....(atunci cand   pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).
Implicare ( I ) = cum se face actiunea? = nivelul de angajare al persoanei,
                                                                  - actioneaza singur sau cu ajutor
                                          -  ex.: d-na X sa inteleaga si sa manance ea insasi....
                                          - d-na X sa manance cu ajutorul : asistentei, bastonului
Realism ( R ) = in ce masura se poate face actiunea? = dpdv al capacitatii persoanei , precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei
Observabil ( O ) = cand? = in ce moment se face actiunea?
 = actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate cu precizie
ex.: d-na X sa aiba o alimentare echilibrata in ....zile.    
Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.

III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:
Asistenta medicala trebuie sa indice : ▪ la ce interval de ore : - 2 –3-6-8-10 ore
§ in ce moment al zilei : – dimineata, dupa baie
§ de cate ori pe zi : – de 3-4 ori pe zi
§ pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei
III. 3. 2. 1. Dificultate  sau incapacitate de a se alimenta
Obiective :- sa se alimenteze folosind ustensile/ aparate adecvate in termen de.... zile
         - sa se alimenteze singur in termen de.....zile
III. 3. 2. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ
Obiective :- sa manance :  de…ori ,  in …..ore
         - sa diminueze cantitatea de alimente : de la ....calorii, la ....calorii, in termen de ....zile
III. 3. 2. 3. Alimentare insuficienta cantitativ si calitativ – deficit
Obiective :- sa mareasca aportul alimentar : la ....calorii / zi
         - sa manance : de....ori / zi.
III. 3. 2. 4. Greata, varsaturi
Obiective :- sa-si diminueze greturile in termen de.....ore
-  sa nu mai aiba greturi in termen de ....ore
-  sa-si diminueze varsaturile in termen de.....ore
-  sa nu  mai aiba varsaturi in termen de .....ore

III. 3. 2. 5. Refuzul de a se alimenta
Obiective :- sa-si exprime acceptul de a alimenta in termen de ....zile
-sa consume ……calorii in ....ore
III. 3. 2. 6. Dificultate in a urma dieta
Obiective :- sa-si urmeze regimul in fiecare zi in termen de ....zile
-  sa utilizeze substituentii alimentari care respecta regimul sau in termen de.....zil
III. 3. 2. 7. Refuz in a urma dieta
Obiective :- sa ia cel putin o masa pe zi, respectand regimul in termen de .....zile
-  sa-si exprime acceptul in a urma regimul in termen de .....zile
III. 3. 2. 8. Alimentarea pacientului

ALIMENTATIA DIETETICA

Regimul dietetic al pacientului trebuie sa satisfaca necesitatile cantitative si calitative ale organismului.
Regimurile dietetice sunt variate in functie de afectiune, stadiul si gravitatea acestora.
Regimurile dietetice urmaresc:

1.  Punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme tinandu-se seama de:
-              compozitia chimica a alimentelor
-              modul de preparare
-              starea de agregatie
a)      regim de crutare a intestinului gros : dizenterie
b)      regim de crutare a cavitatii bucale : stomatita
c)      regim de crutare a ficatului : hepatita, ciroza
d)     regim de crutare a rinichiului : nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta
2.      Echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
a)      colita de fermentatie – regim bogat in proteine
b)      colita de putrefactie – regim bogat in hidrocarbonatii
c)      ciroza hepatica – restrictie de lichide
d)     insuficienta cardiaca - restrictie de lichide
3.      Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine
a)   diabet zaharat – se va stabili toleranta la glucide
4. Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului
            a)    boli infectioase – regim bogat in vitamine
            b)    afectiuni osoase – regim bogat in Ca
            c)    in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine
5.  Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali
            a) indepartarea de mucus, puroi – regim de mere rase sau morcovi

REGIM HIDRIC    Indicatii : - in primele zile postoperator
-        diaree acuta
-        gastrite acute

Alimente permise : - supe limpezi de legume
- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina
- zeama de orez
- supe diluate si degresate de carne
- apa fiarta si racita

REGIM HIDRO-ZAHARAT     Indicatii : - perioada de debut a hepatitei epidemice
- insuficienta renala acuta
- insuficienta hepatica acuta
- colecistita acuta
- boli infectioase – in perioada febrila  
Alimente permise : - sucuri de fructe indulcite
-        ceaiuri indulcite
-        zeama de compot
-        zeama de orez
REGIM SEMILICHID    mese mici cantitativ si mai frecvente
Indicatii : - colecistita subacuta
-        hepatita epidemica – perioada icterica
-        ciroza hepatica
-        varice esofagiene
-        infarct miocardic – in primele zile
Alimente permise : - supe fainoase
-        supe de legume
-        piureuri de legume
-        fructe coapte
-        fainoase
-        sufleuri de branza de vaci
REGIM LACTAT    Indicatii : - ulcer – in primele 3-5 zile ale fazei dureroase
 - hemoragia digestiva superioara – primele zile dupa
Alimente permise : -1000-2000ml lapte ± frisca sau smantana

REGIM LACTO-FAINOS (vegetarian)    Indicatii : - dupa puseul acut al ulcerului in remisiune
 - operatii la nivel gastric
Alimente permise : - branza de vaci
- oua moi
- cas
- lapte
- piureuri de legume
- smantana
- frisca
- fainoase
REGIM HEPATIC   Indicatii : - hepatita cronica agresiva
- ciroza hepatica decompesata
- neoplasm hepatic
Alimente permise : - branza vaci
- cas, urda
- carne slaba fiarta
- paine alba prajita
- legume
- fainoase
- fructe coapte
- biscuiti
- supe de fainoase
- unt 10g /zi
- ulei 20-30 g/ zi

REGIM RENAL    Indicatii : - glomerulonefrita acuta difuza
 - insuficienta renala
Alimente permise : - salata de cruditati cu untdelemn
- fructe crude coapte
- compot
- supe de legume si fainoase
- prajituri de mere
- cas, branza de vaci, urda
- galbenus de ou
- frisca
- paine fara sare
REGIM CARDIO-VASCULAR     Indicatii : - cardiopatii decompensate
- Hta
- infarct miocardic acut in a 2-a sapt. de boala
Alimente permise : -lapte, iaurt
- branzeturi
- carne slaba fiarta
- salata de sfecla
- fructe crude sau coapte
 - compot
- aluat de tarta
- dulceata
- unt 10g/zi
- ulei 30g/ zi
REGIM DIABETIC in functie de toleranta la glucide vacuprinde alimente cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite
Indicatii : - diabet zaharat
     Alimente permise : - alimente cantarite : -paine
- lapte
- cartofi
- fainoase
- legume uscate
- fructe
- alimente necantarite : - peste
- carne
- mezeluri
- oua
- supe de carne
- sosuri fara faine
- ulei
REGIM HIPOCALORIC      Indicatii : - obezitate
- Hta
Alimente permise : - 240 calorii – 300g branza de vaci
- 400 calorii – lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere
- 600 calorii – aceleasi alimente 

NOTIUNI DE GASTROTEHNIE
1.      Starea de salubritate a alimentelor

§   Carnea : - proaspata: culoare rosie, lucioasa, umeda
- alterata : culoare cenusie-verzuie , umeda, lipicioasa
§   Mezeluri : - proaspete ; suprafata curata, nelipicioasa, masa compacta, legata, miros placut
 - vechi : pete de mucegai, miros neplacut, sfarimicioase
§   Peste  : - proaspat : culoare normala, strat umed, bronhii rosii
- alterat : culoare cenusie-verzuie-neagra, bronhii negre-violacee, tegumente moi, rupte
§   Laptele : - proaspat: omogen, consistenta fluida, miros placut, dulceag
- praf : proaspat: pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut
vechi : aglomerari in bulgari, miros neplacut
§  Ou : proaspat : dupa spargere, albusul transparent, reflexe albastrii, consistenta filanta, galbenus auriu, uniform, isi mentine forma
alterat : galbenus care nu-si mentine forma, albus apos cu miros neplacut, respingator
§  Faina : proaspata :  pulbere alb-galbuie, gust putin dulceag
alterata  : amara, acra, miros de mucegai
§  Conservele : bune : capac nebombat, fara pete de rugina, produsul cu proprietati organoleptice caracteristice continutului
alterate : capac bombat, pete de rugina , deschise, degaja miros urat

2.                Prelucrare preliminara
§ Transarea carnii : vita, porc, pasare
§ Spalarea, eviscerarea pasarii
§ Curatirea de solzi si eviscerarea pestelui
§ Ouale spalate, sparte in vase curate
§ Legumele sortate, spalate, curatate si taiate
§ Prelucrarea preliminara se face cu putin timp inainte , ptr a evita pierderile cant si calitative
§ Se evita spalarea si mentinerea in apa , se pierd vitaminele si sarurile minerale
§ Se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume : cartofi, morcovi

3.                Tehnici de gastrotehnie
§ Fierberea – apa rece: trec subst minerale in apa
- apa fierbinte : subst minerale in alimente
§  Inabusirirea – scurteaza timpul de preparare
-      scad pierderile de saruri minerale si vitamine
§  Prajirea – este contraindicata
§  Frigerea – se formeaza o crusta ce mentine subst sapide
- se realizeaza prin expunerea directa la radiatii calorice / prin punerea alimentelor pe placa incinsa
§  Coacerea – alimentele se introduc in atmosfera de aer cald
-      se formeaza o crusta de glucide caramelizate / proteine coagulate
§  Conservarea : congelare, afumare, murare, sarare, uscare.

ALIMENTAREA PACIENTULUI (servirea meselor)

Asistenta va tine seama de:
1.      Orarul si repartitizarea meselor
§   perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10-11h
§         pacientii febrili, adinamici, in stare grava
-          vor fi alimentati in perioada de alcalmie, indiferent de programul sectiei
-          mesele vor fi repartizate atat ziua cat si noaptea
-          mesele vor fi la intervale scurte si mici cantitativ
§  pacienti cu hipersecretie gastrica / boala ulceroasa
-          alimentati la intervale scurte , din ora in ora
-          1-2 mese si noaptea
§   Pacientii cardiaci si cei bolnavi psihic
-      nu suporta un interval mai mare de 6h intre mese

2.      Pregatirea meselor
§    Alimentarea nu trebuie sa fie perturbata de activitatea sectiei(tratamente, recoltari, vizite)
§    Inaintea meselor nu se fac tratamente dureroase
§    Vor fi inlaturati factorii dezagreabili : plosca, urinare, scuipatori
§    Pacientii cu aspect neplacut (arsii, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati de restul bolnavilor prin paravane
§   Asistenta va imbraca un halat de protectie, alb, peste uniforma, isi prinde parul sub calota, se spala pe maini
§       Saloanele vor fi aerisite

3.      Distribuirea alimentelor
§    Servirea estetica si curata a mesei
§    Distribuirea alimentelor se face pe baza de tabele
§    Asistenta intocmeste fise individuale de regim, ce se inmaneaza pacientului o data cu masa
§          Alimentele se portioneaza pe regimuri apoi sunt distribuite in salon pe un caruciorspecial, iar la bolnavi tavile vor fi acoperite cu cu servetele
§    Felurile de alimente se servesc pe rand , pe masura ce bolnavul consuma felul anterior
§    Alimentele nu se ating cu mana
§    Gustul unor alimente se poate corecta cu sare , zahar, suc de lamaie ; daca nu contravine dietei

4.      Ordinea servirii meselor
§  Ordinea servirii regimurilor : - comun
 - regimurile tip
 - regimurile individuale
§         Se servesc initial pacientii care se pot alimenta singuri , apoi asistenta se va ocupa si de cei pe care trebuie sa-i    hraneasca ea
§   Alimentarea artificiala se face in afara programului obisnuit

5.      Pricipii de alimentare a pacientilor inapetenti
§  Apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului:
-  cancer gastric – refuza carnea de vita
-  hepatita epidemica(faza preicterica) – refuza grasimile
-  diabet zaharat – polifagie
§  combaterea anorexiei sau inapetentei
-  se verifica daca inapetenta este totala
-   se verifica daca repulsia fata de alimente se evidentiaza doar la cele din regim
-  se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de dieta
- se servesc alimente in portii mici
- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3h)
- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000calorii/24h prin administrare de preparate hipercalorice
- asistenta trebuie sa noteze zilnic si exact cant de alimente consumata ptr a asigura necesarul zilnic al bolnavului
- lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o gama cat mai larga
- laptele in cantitate mai mare de 1litru /24h  provoaca greata , diaree
- nu se servesc alimente hiperzaharate – provoaca diaree si senzatie de plenitudine
- albuminele supradozate (branza) provoaca meteorism si accentueaza inapetenta
- subst nutritive se vor oferi sub forma lichida : sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte, cacao, galbenus de oua, preparate de zahar, zeama de lamaiesau portocale
- bulionul de legume va fi imbogatit cu : unt, branza, faina, galbenus de ou, cacao
- in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine , daca ele disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida , repartizata in 4-5 mese
- asistenta va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele prescrise ptr dieta
In functie de starea generala a bolnavului alimentarea poate fi : activa, pasiva, artificiala

ALIMENTAREA ACTIVA

§  se poate face  : in sala de mese, in salon, la masa sau la pat
Pregatiri-materiale -: tava, tacamuri, farfurii , servetele, cana ptr supa, pahar de apa, fete de masa, cosulet de paine
1. Sala de mese : - conditii de mediu : -curatenia desavarsita in sala de mese
- aerisirea
-  aranjarea estetica a salii: - mese de 4 persoane,
- numarul regimului
- tacamuri, servetele, pahare, cana cu apa, flori
- crearea unei atmosfere cat mai placuta
- se anunta bolnavii sa vina la masa
- se invita sa se spele pe maini
- servirea mesei : - se servesc felurile de mancare pe rand
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz contrar se afla motivele si se iau masuri de inlocuire
- se ridica imediat vesela folosita
- se transporta la oficiu vesela murdara
- se aeriseste si se curata sala de mese
2. In salon la masa : - conditii de mediu : - se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul : tavita, scuipatori, plosca
-    se asigura intimitatea pacientului- paravan se separa
-  se pregateste masa pacientului(fata de masa curata, tacamuri, pahar, servetele, cana de apa)
-    se invita pacientul sa se spele pe maini
-    pacientul este ajutat sa se aseze la masa
-    asistenta imbraca halatul de protectie
-    isi prinde parul sub boneta
-    se spala pe maini
- servirea mesei – idem
3. In salon la pat : - conditii de mediu : -  se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul : tavita,  scuipatori, plosca
-     se asigura intimitatea pacientului- paravan se separa
 - se aseaza pacientul in pozitie semisezand / sezand cu ajutorul pernelor sau a rezamatorului de pat
 - se protejeaza lenjeria de pat cu musama
 -  peste musama se aseaza un lichean
 - se ofera pacientului sapun si i se toarna apa sa se spele
 -  se ofera prosopul ptr a se sterge
 - se indeparteaza materialele folosite
 - se adapteaza masa speciala / o tava , acoperita cu servetel
 - se aseaza peste patura aleza, in jurul gatului un prosop
 - asistenta imbraca un halat de protectie
-     isi prinde parul sub boneta
-     asistenta se spala pe maini
- servirea mesei – idem
4. In salon la pat in decubit lateral stang : conditii de mediu : - pacientul in decubit lateral stang
- capul sprijinit de perna
- este spalat pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza
- se protejeaza lenjeria pacientului cu prosop curat
- se aseaza tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului
-  asistenta imbraca un halat de protectie
-         isi prinde parul sub boneta
-         asistenta se spala pe maini

-     servirea mesei : - se servesc alimentele pe rand
-  se taie cele solide
-  lichidele se servesc in cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, de unica folosinta
-    se ridica vesela utilizata
-    se indeparteaza materialele folosite
-    se spala pacientul pe maini
-    acopera pacientul si aeriseste salonul

ALIMENTAREA PASIVA
Scop : se vor hrani bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati, adimanici, in stare grava, sau cei cu usoare tulburari de deglutitie
Pregatiri: - materiale : tava, pahar cu apa / cana cu cioc, servet de panza, cana de supa, tacamuri
-    asistenta :- imbraca halat de protectie
-     isi prinde parul sub boneta
-     se spala pe maini
- bolnav : - in pozitie semisezand/ decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte ptr a usura deglutitia
- se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
- se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
- se adapteaza masuta la pat a.i. sa vada ce i se introduce in gura
Servirea mesei : - asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ridica usor capul cu perna
-        verifica temperatura alimentelor
-        serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc
-        taie alimentele solide
-        supravegheaza debitul lichidului
-        pacientul este strs la gura
-        se indeparteaza eventualele resturi alimentare
-        schimba lenjeria daca s-a murdarit
-        strange vesela si o transporta la oficiu
-        acopera pacientul si aeriseste salonul
Atentie: - de evitat servirea alimentelor prea reci / fierbinti
- de evitat atingerea alimentelor care au fost in gura bolnavului
- se incurajeaza bolnavul in timpul alimentatiei
- se ofera cantitati nu prea mari de alimente, exista riscul aspiratiei

ALIMENTAREA ARTIFICIALA = introducerea alimentelor in organismul bolnavilor prin mijloace artificiale
Scop : - hranirea pacientilor inconstienti
- hranirea pacientilor cu tulburari de deglutitie
- hranirea pacientilor cu intoleranta / hemoragii digestive
- hranirea pacientilor operati pe tubul digestiv si glande anexe
- hranirea pacientilor cu stricturi esofagiene / cardiei
- hranirea pacientilor in stare grava
- hranirea pacientilor ce prezinta negativism alimentar
Procedee: 1. sonda gastrica / intestinala
4.      gastrostoma
5.      cale parenterala
6.      clisma

1. ALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRICA
Pregatiri: materiale : ▪     de protectie: - prosoape
       - aleza
§  sterile : - sonda Einhorn / Faucher
 - seringi de 5-10ml
 - pensa hemostatica
§  nesterile : - palnie
- tavita renala
§  bulion alimentar : - sa nu prezinte grunji
- sa fie la temperatura corpului
- sa aiba valoare calorica
Pacient  : ▪      psihic
§        fizic
Introducerea sondei  - sondajul gastric
Alimentarea propriu-zisa
-          in staza gastrica : se aspira continutul + spalatura gastrica
-          se ataseaza palnia la capatul sondei
-          se toarna lichid alimentar 200-400-500 ml, la temp. camerei
-          se introduc apoi 200-300ml apa si o cantitate mica de aer ptr a goli sonda
-          se inchide sonda prin pensare ptr a evita scurgerea alimentelor in faringe(pneumonie prin aspiratie)
-          se extrage sonda cu atentie
-          ptr pacientii care vor fi alimentati mai mult timp / tulburari de deglutitie = sonda endonazala
-          sonda de cauciuc se mentine maximum 2-3 zile
-          sonda de polietilena se mentine mai mult de 4-6 zile
-          ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze foarte incet

2. ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA
-      deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.
-          in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri, intoxicatii cu subst caustice cand alimentatia arifciala este de durata
-          in stoma se fixeaza o sonda de cauciuc prin intermediul careia sunt introduse cu ajutorul unei seringi / palnie
-          alimentele sun t introduse in doze fractionate, dupa un anumit orar, incalzite la temp camerei
-          cant de alimente introduse o data nu va depasi 500ml
-          dupa introducerea alimentelor sonda se va inchiode ptr a impiedica refularea acestora
-          tegumentele din jurul fistulei se vor proteja cu un unguent protector si antimicrobian se vor mentine curate, si vor fi pansate cu un pansament steril si absorbant

3. ALIMENTAREA PRIN CLISMA
-          se asigura alimentarea ptr o perioada scurta
-          se absorb numai subst izotonice
-          alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47‰ cu rol hidratant
-          in locul irigatorului se foloseste termos

4. ALIMENTAREA PARENTERALA
Se face cu subst care au : - valoare calorica ridicata
-  pot fi utilizate direct de tesuturi
-  nu au proprietati antigenice
-  nu au actiune iritanta / necrozanta asupra tesuturilor
- pe cale i.v. – solutii izotonice / hipertonice
- glucoza 10-20-33-40%
- fructoza 20%
- solutie dextran
- hidrolizate proteice
- se calculeaza necesarul de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive

- ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50-500ml/h

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu