marți, 9 iulie 2013

MONITORIZAREA CARDIACĂ


•         Obiective
Să înţelegem:
•         Indicaţiile şi tehnicile de monitorizare ECG
•         Electrocardiografia primară
•         Cum se citeşte  ritmul pe monitor
–       Stopul cardiac
–       Aritmiile
•         Care pacienţi vor fi monitorizaţi?
•         Stop cardiac sau alte aritmii importante
•         Dureri toracice
•         Insuficienţă cardiacă
•         Colaps / sincopă
•         Şoc / hipotensiune
•         Palpitaţii                                             
•         Monitorizarea ECG (1):
Derivaţii
•         Sistemul cu 3 derivaţii I, II, III
•         Alegerea culorilor
•         Îndepărtarea părului
•         Aplicarea electrozilor deasupra osului
•         Alegerea derivaţiilor (II)
•         Înregistrarea
•         Monitorizarea ECG (2):
Cu padelele defibrilatorului
•         Recomandată pentru “evaluare rapidă
•         Pot da artefacte de mişcare
•         Există riscul apariţiei unei false asistolii
•         Monitorizarea ECG (3):
Monitorizarea cu electro
zi adezivi
•         Monitorizare şi defibrilare “fără mâini”
•         ECG pe 12 canale
•         ECG pe 12 canale
•         Activitate cardiacă electrică 3D
•         Interpretare ECG mai complexă
•         Analiza segmentului ST
•         Electrocardiografia de bază (1)
•         Depolarizare iniţiată în nodul SA
•         Conducere lentă prin nodul AV
•         Conducere rapidă prin fibrele Purkinje
•         Electrocardiografia de bază (2)
•         Unda P = depolarizare atrială
•         QRS = depolarizare ventriculară (< 0.12 s)
•         Unda T = repolarizare ventriculară
•         Ritmurile stopului cardiac
•         Fibrilaţie ventriculară
•         Tahicardie ventriculară fără puls
•         Asistolă
•         Activitate electrică fără puls (AEP)
•         Fibrilaţia ventriculară
•         Unde neregulate
•         Complexe QRS neidentificabile
•         Frecvenţă şi amplitudine întâmplatoare
•         Activitate electrică necoordonată
•         Cu unde mari şi fine
•         Excludeţi artefactele de
–       mişcare
–       interferenţă electrică
•         Tahicardia ventriculară fără puls
•         Tahicardia ventriculară monomorfă
–       Tahicardie cu complexe largi
–       Rapiditate
–       Morfologie QRS constantă
•         Tahicardie ventriculară polimorfă
–       Torsada vârfurilor
•         Asistolia
•         Absenţa activităţii ventriculare (QRS)
•         Activitatea atrială (undele P) poate persista
•         Rareori apare o linie dreaptă
•         Consideraţi asistolia la prima monitorizare ca o FV cu unde fine
•         Activitatea electrică fără puls
•         Semnele clinice ale stopului cardiac
•         Traseu ECG asociat în mod normal cu un debit cardiac
•         Cum se citeşte ritmul cardiac pe monitor?
1. Există activitate electrică?
2. Ce este alura ventriculară (QRS)?
3. Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
4. Complexul QRS este normal sau lărgit?
5. Există activitate atrială?
6. Care este raportul acesteia cu activitatea ventriculară?
•         Interpretarea ritmului ECG
•         Tratamentul eficace este posibil adesea chiar şi fără un diagnostic ECG precis
•         Consecinţele hemodinamice ale oricărui ritm cardiac pot varia
•         Trataţi pacientul, nu ritmul cardiac!!!!!!!
•         Ce este ritmul ventricular?
•         Normal               60-100 /min
•         Bradicardie            < 60 /min
•         Tachicardie             > 100 /min
•         Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
•         Greu de decelat la un ritm cardiac rapid
•         Comparaţi intervalelor R-R
•         Neregulat = AF
•         Lărgimea QRS este normală sau crescută?
•         QRS normal:
–       < 0.12 s (< 3 pătrate mici)
–       provine de deasupra bifurcaţiei fasciculului His
–       Lărgimea QRS este normală sau crescută?
•         Complexul QRS larg (> 0.12 s) provine de la nivel:
–       ventricular
–       supraventricular (conducere aberantă)
O tahicardie cu complexe QRS largi are origine ventriculară în afara cazului în care există motive întemeiate să se considere altfel
•         Există activitate atrială?
•         Undele P (derivaţiile II şi V1)
•         Frecvenţă, regularitate, morfologie
•         Unde de flutter
•         Activitatea atrială poate fi evidenţiată prin încetinirea ritmului QRS cu adenozină
•         Care este raportul dintre  activitatea atrială şi cea ventriculară?
•         Interval PR constant
•         Variabil, dar identificabilă
•         Nici o relaţie – disociaţie atrioventriculară
•         Bloc AV: Gradul I
•         Bloc AV: Gradul II
•         Bloc AV: Gradul III
•         Locul pacemaker-ului:
–       Nodul AV                                        40 - 50 /min
–       Miocardul ventricular               30 - 40 /min
•         Întrebări?
•         Rezumat
•         Monitorizare        
–        care pacienţi
–        tehnici
•         Identificare
–       ritmurile stopului cardiac       
–       alte ritmuri



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu