joi, 4 iulie 2013

FUNCȚIILE VITALE -CIRCULAŢIA

CIRCULAŢIA

I.                   Nevoia unei bune circulaţii

II.        Asigurarea unei circulaţii optime

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a circulaţiei

IV.              Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei circulaţii optime

I.                   Nevoia unei bune circulaţii

CIRCULATIA (definitie)
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi.
Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.

 I. 1. Independenta in satisfacerea circulatiei

I.1.1  PULSUL ARTERIAL: - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan    osos si este sincrona cu sistola ventriculara.
                                - pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul   arterial si cel impins in timpul sistolei.
                                - acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

            I.1.2 TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor   arteriale.
                                                                - tensiunea scade de la centru spre periferie

Factorii care determina tensiunea arteriala:    ▪      debitul cardiac
§  forta de contractie a inimii
§  elasticitatea si calibrul vaselor
§  vascozitatea sangelui


II.  Asigurarea unei circulaţii optime

II. 1.  PULSUL ARTERIAL

II.1. 1.  Factorii care influenteaza pulsul arterial:        


          II. 1. 1. 1. Factori biologice:

a)      Varsta – la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici
b)      Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor                                                                                                                                                                                    inalte
c)      Somnul – frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
d)      Alimentatia – in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
e)      Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

II.1. 1. 2. Factori psihologici:

a)      Emotiile, }
b)      Plansul,    } produc cresterea frecventei pulsului arterial
c)      Mania       }

                II. 1. 1. 3. Factori sociali:

a)  Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat

    II. 1. 2. Manifestarile de independenta:

II. 1. 2. 1. Frecventa  = reprezinta numarul de pulsatii pe minut

a)  La nou-nascut – 130-140 pulsatii/minut
b)  La copilul mic – 100-120 pulsatii/minut
c)  La 10 ani – 90-100 pulsatii/minut
d)  La adult – 60-80 pulsatii/minut
e)  Varstnic – peste 80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.
Poate fi: ▪ Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei
§  Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice (croset catacrotic)
§  Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca (puls dicrot)

II. 1. 2. 2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.

II. 1. 2. 3. Amplitudine (volum) este dependenta de:

  a)   cantitatea de sange existenta in vase
b)      este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c)      la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

II. 1. 2. 4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.

II. 1. 2. 5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.

     II. 2. TENSIUNEA ARTERIALA

    II. 2. 1. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:

II.    2. 1. 1. Factori biologici :
a)  Varsta – tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b)  Somnul – tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
                  c)  Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,
                                          - efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia

II. 2. 1. 2.  Factori psihologici :

a)  Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

II. 2. 1. 3.  Factori sociologici :

a)  Climatul – frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale
                                     - caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.


II. 2. 2. Manifestari de independenta :

II. 2. 2. 1. Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare

Varsta
T.A. max
T.A. min
1-3 ani
75-90
50-60 mmHg
4-11 ani
90-110
60-65 mmHg


II. 2. 2. 2. Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta
T.A. max
T.A. min
12-15 ani
100-120
60-75 mmHg
adult
115-140
75-90 mmHg
varstnic
peste 150
peste 90 mmHg


II. 2. 2. 3. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min
Exemplu: T.A.dif  =  T.A.max (140)  -  T.A.min (80)  =  60mmHg


II. 2. 2. 4. Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.
Exemplu : T.A. min =  T.A. max / 2 +1 sau 2

II. 3. COLORATIA TEGUMENTELOR :  

a)  coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
b)  tegumentele sunt: calde/reci

II. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta medicala educa pacientul:

§  creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)
§  sa-si mentina tegumentele curate, integre
§  sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
§  sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
§  sa evite sedentarismul
§  sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

III.             Tehnici de evaluare şi satisfacere a circulaţiei

III. 1. SURSE DE DIFICULTATE  = care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna circulatie
 (asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)

III. 1. 1. Factori fizici :

III. 1. 1. 1. Alterarea muschiului cardiac
 III. 1. 2. Alterarea peretilor vaselor sanguine
III. 1. 1. 3. Obstructii vasculare
III. 1. 1. 4. Supraincarcarea inimii

    III. 1. 2. Factori psihologici:

III. 1. 2. 1. Anxietate
III. 1. 2. 2. Stres
III. 1. 2. 3. Situatii de criza

III. 1. 3. Lipsa cunoasterii :

III. 1. 3. 1. Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata
III. 1. 3. 2. Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
III. 1. 3. 3. Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

III. 2.  MANIFESTARI  DE  DEPENDENTA

III. 2. 1. Tegumente modificate :

III. 2. 1. 1. Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii
III. 2. 1. 2. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

III.2. 2. Modificari ale pulsului:

III.2. 2. 1. Modificari ale frecventei pulsului :
a)      Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b)      Bradicardie = scaderea frecventei pulsului

III. 2. 2. 2. Modificari de volum a pulsului :
a)        Puls filiform = puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b)        Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
c)        Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d)        Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica
e)        Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.

III. 2. 2. 3. Modificari de ritm ale pulsului
a)   Puls aritmic =  pauze inegale intre pulsatii
b)   Puls discrot  = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza

III. 2. 3. Modificari ale tensiunii arteriale :

§  Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)

III. 2. 3. 1. Modificari ale valorilor T.A.
a)      Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b)      Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale

III. 2. 3. 2. Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel


III. 2. 4. Modificari ale concentratiei de oxigen :
a)  Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b)  Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.
      III. 3. TEHNICI DE EVALUARE (masurarea functiilor vitale)

Functiile vitale includ:  ▪  respiratia, puls, T.A. si temperatura.
§    sunt indicatori ai starii de boala sau de sanatate

      III. 3. 1. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:

§     Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze
§  Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
§     Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale  ( liniste , temp.optima, umiditate coresp.)
§     Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex
§     Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
§     Sa respecte frecvventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
§     Sa comunice medicului modificarile semnificative  ale functiilor vitale

      III. 3. 2. Masurarea functiilor vitale :

§  Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
§  Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca:   - la internare,
 - pe toata perioada spitalizarii 
 - la externare
§   Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
§   Inainte si dupa interventii chirurgicale
§  Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului circulator
§  Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)

II.                Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei circulaţii optime

IV.  1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

IV. 1. 1. Interviul:

      IV. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
§  Se anunta pacientul

IV. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

§  asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
§  se cere acordul pacientului
§  pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

IV. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

                IV. 1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:
§  nume, prenume
§  sex
§  stare civila
§  ocupatie
§  religie
§  surse de sustinere

IV. 1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:
§  bolile copilariei, vaccinari
§  traumatisme
§   afectiuni cardiace in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
§  spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
§  interventii chirurgicale
§  alergii medicamentoase
§  utilizarea tratamentelor empirice

§ factori de risc: - fumat: - de cand?
                                                                                                    - cat ?
                                                 - alti membrii ai familiei fumeaza 
                                                                 - sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
                - mergeti pe jos la servici?
                - practicati vreun sport?
                - stati timp indelungat in picioare?
                - conditiide mediu:
                - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
                    - stres, anxietate
                                                   - alimentatia: -obiceiuri alimentare
                 IV. 1.  1. 3. 3. Antecedente familiale:
§  boli cronice
§  afectiuni psihice ale membrilor familiei

IV. 1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
§  Durerea toracica :           - factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
                                               - accesele survin ziua sau noaptea
                                               - intensitate
        - localizare
        - iradiere
        - durata
        - masuri  luate ptr ameliorarea ei
§  Cunostinte despre sanatate

IV. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
§  “Am sa va mai pun doua intrebari”
§  “Vom termina in doua minute”

IV. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
§  Asistenta va trage concluziile asupra interviului
-      “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
-      “am inteles care va sunt problemele dvs.”
-      “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

IV. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)

IV. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)

IV. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)

IV. 1. 5. Alte date – investigatii paraclinice:   -   investigatii radiologice
-      investigatii endoscopice
-      explorari functionale
-      examene de laborator

IV. 2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:

IV. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
§  dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea
-      deteriorarea
-      deficit
-      incapacitate
-      diminuare
-      dificultate
-      perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).

Exemplu: -     alterarea starii de constienta
-          alterarea integritatii pielii
-          alterarea integritatii fizice
-          dificultate in a se alimenta
-          alterarea mobilitatii fizice
-          alterarea eliminarii intestinale

IV. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

IV. 3. SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME

IV. 3. 1. Obiective:

                IV. 3. 1. 1. Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

                IV.3. 1.2. Pacientul sa fie echilibrat psihic
IV. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

  IV. 3. 2. 1. Invata pacientul:
§  sa intrerupa consumul de tutun, alcool
§  sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
§  sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
§  administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
§  urmareste efectul medicamentelor
§  aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
IV. 3. 2. 2. Informeaza pacientul :
§  asupra bolii sale
§  asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
§  asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu