luni, 22 iulie 2013

Cum prezentăm proiectul de diplomă

Mă numesc……., absolvent al Şcolii Postliceală Sanitară “Moldova” Roman, promoţia 2013 vă rog să-mi permiteţi să prezint proiectul de diplomă: HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ.
Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme a constat în faptul că hemoragia digestivă superioară este o urgenţă majoră, care reclamă din partea personalului sanitar multă precizie şi promptitudine în aplicarea tratamentului de urgenţă.

I.                  PARTEA I – NOȚIUNI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE ȘI PREZENTAREA AFECȚIUNII

 NOŢIUNI DE ANATOMIE Şl FIZILOGIA APARATULUI DIGESTIV

APARATUL  DIGESTIV -  este  alcătuit  din  organe, la nivelul  cărora  se realizează digestia alimentelor şi ulterior, absortia lor, iar la nivelul ultimului segment-rectul -eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul defecaţiei.
Aparatul digestiv cuprinde următoarele segmente: cavitatea, faringele, stomacul, intestinul subţire, intestinul gros, (colonul) cecul, rectul.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV : - glandele salivare
                                                                                        - ficatul, pancreasul.
FIZIOLOGIA :
DIGESTIA - reprezintă descompunerea alimentelor şi transformarea lor fizico-chimică în elemente simple în stare de a fi absorbite.
ABSORBŢIA - se realizează astfel:
       slab, la nivelul cavităţii bucale;
       la nivelul stomacului - pentru alcool şi unele medicamente;
♦  la nivelul intestinului subţire - monozaharidele, glicerina şi acizii graşi în prima porţiune a intestinului subţire;
♦    la nivelul intestinului gros - apa.sărurile minerale şi vitamina K .

       PREZENTAREA AFECŢIUNII – HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

DEFINIŢIE - Hemoragia digestivă superioară este o sângerare care are loc în esofag ,stomac,duoden şi jejunul proximal,exteriorizându-se în special prin vărsături (hematemeză) şi/sau scaun ( melena).
ETIOLOGIE :
Hemoragia digestivă superioară poate fi secundară unor afecţiuni digestive sau unor boli generale.Cele mai frecvente cauze sunt:
bolile esofagului: varice esofagiene,tumori,diverticuli esofagieni.
boli ale stomacului şi duodenului /ulcer gastric şi duodenal (cauza principal 80%), tumori gastrice şi ale duodenului,varice gastrice,traumatisme.
boli ale intestinului subţire până la unghilul TREITZ.
cauze generale: boli ale vaselor, boli de sânge, boli ale organelor învecinate (ruptura unui anevrism, abces, tumoră )sânge înghiţit provenit din faringe, nazo -faringe, arbore bronşic                  (hemoptizia).
          FIZIOPATOLOGIE :
Hemoragia digestivă superioară se produce prin două mecanisme :                                                                                                                                                                                       
1.            Hemoragiile mucoasei capilare - hemoragii marginale, mici, care se pot opri spontan, pornite de la marginea unei ulceraţii superficiale.
Hemoragii masive - produse prin fistulă vasculară care interesează vase importante.
SIMPTOME :
Tabloul clinic depinde de cantitatea de sânge pierdută şi de ritmul pierderilor. Pierderea rapidă a unei cantităţi mari de sânge declanşează brusc: ameţeli, vertij, vedere în ceaţă, transpiraţii, sete, tahicardie, hipotensiune arterială, stare lipotimică.
Când pierderile depăşesc 1500ml sânge se poate instala – ŞOCUL HIPOVOLEMIC -caracterizat prin : paloare, lividitate, hTA (TA < 80 mm /Hg ) cu tahicardie (puls filiform),oligurie, extremităţi reci, dispnee marcată, anxietate, sete intensă, tendinţă de pierdere a conştientei. Se  impune  de  urgenţă reechilibrare  volemică  pentru  menţinerea circulaţiei sanguine.
       FORME CLINICE :
După cantitatea de sânge pierdut deosebim :
♦    HDS MICĂ = când pierderile sunt până în 250ml ,semnele clinice pot fi
absente sau pot apare uneori hTA,stări de slăbiciune.
♦   HDS MODERATĂ = când cantitatea de sânge pierdută poate ajunge la lOOOml.Deci : TA scade semnificaţiv,pacientul prezintă,tahicardie, ameţeli, vertij ,lipotimie.
♦    HDS MARE = sau masivă,când pierderile depăşesc 1000ml,risc de şoc
hipovolemic   cu   :   paloare   accentuată,polipnee,anxietate,transpiraţii   reci,extremităţi cianotice,puls rapid,filiform,greţuri,sete,hta,tendinţă la pierderea cunoştinţei.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Diagnosticul   diferenţial   al   hemoragiei   digestive   superioare   se   face   pentru HEMATEMEZĂ cu :
                               - epistaxisul;
-   gingivoragia;
-   hemoptizia;
- hemoragiile esofagiene.
         COMPLICAȚII
        tulburarile pulmonare : constau in edem, extravazari sanguine, pneumonie si adelectozie si sunt datorate, cel putin in parte, scaderii presiu-nii partiale a oxigenului din sangele arterial.
        tulburarile cardiace : sunt reprezentate de modificari electrocardiografice minore (modificari de unda T, subdenivelare de ST), ca expresie a hipoxiei miocardice. La subiectii in varsta sau cu ateroscleroza coronariana, hemoragia digestiva mare precipita infarctul miocardic, care poate fi nedureros. O sangerare a tubului digestiv aparuta la un pacient cu cord la limita decompensarii determina instalarea insuficientei cardiace congestive.
        tulburarile neuropsihice : sunt consecinta hipoxiei cerebrale si apar mai intens la cei cu ateroscleroza cerebrala : neliniste, insomnie, anxietate si mai tarziu apatie, somnolenta, confuzie si dezorientare pana la delir. Delirul poate avea drept cauza si deshidratarea, alcaloza, insuficienta hepatica sau renala.
        tulburari vizuale : hemoragiile digestive severe pot determina exudate, edem papilar, orbite unilaterala tranzitorie sau chiar persistenta, la batranii cu anemie preexistenta si hemoragie recidivanta.
        coma hepatica : se instaleaza la pacientii cu ciroza hepatica si hemora-gie digestiva de orice cauza. Ea se datoreste atat efectului socului asupra ficatului, cat si absorbtiei produselor azotati rezultati din sangele din intestin.

II.                PARTEA II - CONTRIBUȚIA PROPRIE ÎN REALIZAREA PROIECTULUI
Prezentarea cazurilor: pe perioada stagiului clinic am ales trei pacienţi cu HDS pentru realizarea proiectului de diplomă:
MT în vârsta de 47 ani, sex masculin, se prezintă la Spitalul Roman, Secţia Chirurgie cu dg. clinic: HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ.
NF în vârsta 66 ani, sex masculin se prezintă laSpitalul Roman, Secţia Chirurgie, cu
diag. clinic : HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ, CIROZĂ HEPATICĂ, HIPERTENSIUNE PORTALĂ ŞI VARICE ESOFAGIENE.
R.C în vârsta de 45 ani, sex masculin se prezintă la Secţia Chirurgie cu diag. clinic: HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ,
M-am ocupat de cei trei pacienţi pe toată perioada spitalizări şi am întocmit la fiecare pacient planul de îngrijire.
CAZUL I - M.T., 47 ani, sex M,se internează cu hematemeză şi melenă, stare general alterată, tendintă de lipotimie. Deşi suferinţa digestivă este mai veche, pacientul manifestă anxietate datorită manifestărilor hemoragice. Am stabilit planul de îngrijire în funcţie de problemele pacientului- deficit de volum lichidian, greţuri, vărsături, alterarea circulaţiei sanghine, alterarea respiraţiei, cefalee, ameţeli, dureri epigastrice, anxietatea, risc de complicaţii (colaps, şoc hipovolemic, anemie), risc de infecţii nosocomiale, dificultate de a-şi acorda îngrijiri igienice, comunicare inadecvată la nivel afectiv, deficit de cunoştinţe.
Pe parcursul internării l-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent: să se alimenteze, hidrateze, să elimine, să se igienizeze, să fie stabil hemodinamic şi respirator, am prevenit apariţia complicaţiilor şi am insistat pentru diminuarea anxietăţii. Pacientul şi-a schimbat starea afectivă, a asimilat toate informaţiile primite pentru păstrarea sănătăţii.

            CAZUL II - N.F., 66 ani,sex M, d, bolnav cunoscut cu o veche suferinţă digestivă CIROZA HEPATICA, cu internări repetate pentru investigaţii şi tratament. La internare pacientul manifestă: stare generală profund alterată, după hematemeză şi melenă, cu greţuri, dureri epigastrice, cefalee, ameţeli, anxietate şi un important deficit de cunoştinţe privind păstrarea sănătăţii. L-am ajutat în rezolvarea problemelor de dependenţă şi am insistat la informarea pacientului privind noţiunile despre boală, cauzele apariţiei, evoluţie, mijloace de profilaxie a îmbolnăvirilor şi metode pentru recăpătarea şi păstrarea sănătăţii.

            CAZUL III - P.C.,45 ani,sex M, mare consumator de alcool, tutun, mâncăruri grase, condimentate, mese abundente, deşi se ştia cu o suferinţă digestivă. La internare prezintă stare de slăbiciune, cefalee, ameţeli, după vărsături sanghinolente şi melenă, consecinţă a nerespectării dietei. S-a adaptat foarte greu la aceasta situaţie, a manifestat anxietate, neâncredere, devalorizare şi mari probleme de comunicare. Am manifestat multă răbdare şi solicitudine, i-am inoculat sentimentul de speranţă şi încredere în rezolvarea problemelor de sănătate şi l-am învăţat cum să prevină o nouă hemoragie şi cum să-şi păstreze sănătatea.

Obiectivele pe care mi le-am propus în cazul celor trei pacienţi cu HDS au fost: 

Restabilirea circulaţiei şi respiraţiei
Oprirea vărsăturilor, hemostază.
Reechilibrare hidroelectrolitică.
Diminuarea durerii 
Combaterea anxietăţii.
Prevenirea complicaţiilor.
Combaterea infecţiilor nosocomiale.
Pacientul să manifeste confort fizic şi psihic.
Intervenţiile proprii aplicate celor trei pacienţi: au constat în instiuirea repausului total: fizic (în poziţie Trendelenburg pentru susţinerea circulaţiei cerebrale),psihic, vocal, asigurarea permeabilitaţii  căilor respiratorii, măsurarea funcţiile vitale ,noterea în F.O. şi încurajarea pacientului, aprecierea cantităţii de sânge pierdut (măsurarea cantităţii vărsăturilor şi numărul lor) şi evaluarea gravitaţii hemoragiei măsurând funcţiile vitale. Am efectuat bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate, hidratat pacientul cu lichide reci, în cantităţi mici,1a interval de 20-30 minute, am supravegheat semnele de deshidratare, asigurat atmosferă de calm, încredere, optimism , securitate fizică şi psihică.

Intervenţii delegate: au constat în recoltarea probelor biologice pentru examenul de laborator, administrarea medicaţiei recomandată de medic: hemostatice, anxiolitice, soluţii perfuzabile, Vitamine grup B, transfuzie de sânge izogrup, observare şi notarea schimbărilor.

Prezentarea cazului (un caz la alegere sau la cererea comisiei (exemplu: prezentați cazul II).


Particularitățile celor trei cazuri (exemplu: în ce au constat particularitațile fiecărui caz/pacient, dacă au colaborat, adaptarea la mediul spitalicesc, acceptarea diagnosticului, răspunsul la tratament etc.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu