vineri, 26 iulie 2013

Coordonarea funcţiilor vitale - Bulbul rahidian

 Un post central de control


Encefalul este format din patru regiuni importante: trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul şi emisferele cerebrale. Prima dintre ele, trunchiul cerebral, este o prelungire a măduvei spinării şi este format din bulb, punte şi mezencefal. 
Bulbul rahidian gestionează funcţiile vitale ale corpului, precum şi anumite reflexe, cum ar fi reflexul de tuse, strănut sau clipit.

Descriere

Bulbul rahidian face parte din trun­chiul cerebral, zonă situată între măduva spinării şi diencefal.

Localizare bulb rahidian

Bulbul rahidian reprezintă o prelungi­re a părţii superioare a măduvei spinării, de unde şi denumirea sa de „măduvă prelungită”, şi formează par­tea inferioară a trunchiului cerebral. El se întinde de la foramen magnum (orificiu mare situat în partea inferioa­ră a osului occipital), până la margi­nea inferioară a punţii (protuberantă în formă de inel, situată în faţa cere­belului), ceea ce reprezintă o lungime de aproximativ 3 cm.

Structura bulb rahidian

Pentru a înţelege funcţiile bulbului rahidian, este necesară cunoaşterea structurii generale. El este brăzdat, ca şi restul trunchiului cerebral, de for­maţiunea reticulară, un ţesut ner­vos în formă de reţea, format din sub­stanţa cenuşie şi substanţa albă.
Substanţa albă. In bulbul rahidian, aceasta cuprinde toate fasciculele axonilor (prelungiri lungi neuronale, prin intermediul cărora sunt transmise influxurile nervoase) ascen­denţi şi descendenţi, adică senzitivi şi motori, care fac legătura dintre măduva spinării şi alte regiuni ale corpului. O parte din substanţa albă formează proemi­nenţe pe latura anterioară a bulbului rahidian: piramidele, formate din fas­cicule mari corticospinale, situate între creier şi măduva spinării. Chiar deasupra joncţiunii măduvei spinării cu bulbul rahi­dian, 90 % dintre axonii piramidei stângi se îndreaptă înspre dreapta şi 90 % din­tre axonii piramidei drepte se îndreaptă înspre stânga. Datorită acestei încruci­şări (decusaţie) a piramidelor, fiecare parte a encefalului controlează mişcări­le celeilalte părţi a corpului.
Substanţa cenuşie formează nuclee în bulbul rahidian, în care neuronii fac sinapse (joncţiuni funcţionale) între ei.

Functiile bulbului rahidian

Prin structura sa, bulbul rahidian trans­mite influxurile senzitive şi comenzile motorii între celelalte părţi ale encefalu­lui şi măduva spinării.
>• Piramidele
Fiecare dintre ele are o proeminenţă ova­lă, numită olivă, care conţine un nucleu olivar caudal, prin care ajung la cere­bel influxurile nervoase provenite de la proprioceptori, structuri care culeg infor­maţii despre poziţia articulaţiilor şi a muşchilor.
>• Nucleele

Bulbul rahidian conţine un anumit număr de nuclee care dirijează funcţii­le vitale ale corpului:
► frecvenţa şi forţa bătăilor inimii, precum şi diametrul vaselor sanguine sunt coordonate de centrul cardiovas­cular.
►frecvenţa respiratorie de bază este stabilită de centrul bulbar al ritmici­tăţii, situat în centrul respirator.
► reflexele, cum ar fi vărsăturile, tuşea, deglutiţia, sughiţul, strănutul, sunt diri­jate de alte nuclee ale bulbului rahidian.
►senzaţiile pipăitului, de la proprio-cepţia conştientă la vibraţie, sunt aso­ciate nucleelor gracil şi cuneiform, situate în partea dorsală a bulbului rahi­dian.

Nervii cranieni
Bulbul rahidian conţine nuclee care sunt la originea mai multor nervi cranieni:
► nervul vestibulocohlear (VIII sau nervul auditiv), care transmite, printre altele, influxurile nervoase legate de echilibru şi de auz.
► nervul glosofaringian (IX), care acţionează asupra gustului şi a sen­zaţiilor somatice, cum ar fi pipăitul, durerea, temperatura, precum şi asu­pra deglutiţiei, a vorbirii, a stimulă­rii secreţiei de salivă, etc.
► nervul vag (X), care acţionează, între altele, asupra monitorizării pre­siunii arteriale şi a concentraţiei de oxigen şi de gaz carbonic din sânge, asupra funcţiei motorii autonome, a gustului şi a senzaţiilor somatice.
► nervul accesoriu (XI), care diri­jează propriocepţia, mişcările capului şi ale umerilor, precum şi deglutiţia.
► nervul hipoglos (XII), care acţio­nează, şi el, asupra propriocepţiei, dar şi asupra mişcărilor limbii în tim­pul vorbirii, precum şi asupra de­glutiţiei.

Leziuni

Având în vedere faptul că bulbul rahi­dian dirijează numeroase funcţii vita­le ale organismului, o lovitură puter­nică aplicată în zona cefei poate fi mortală. Lezarea centrului bulbar al ritmicităţii are consecinţe deosebit de grave şi poate duce la rapid la deces.
Simptomele altor leziuni, care nu sunt mortale, sunt:
► disfuncţionalitatea nervilor cranieni, de exemplu, în cazul ner­vului VIII, vertij, absenţa coordonă­rii musculare, mişcări sacadate invo­luntare ale globului ocular sau sur­ditate.
► paralizia şi pierderea sensibi­lităţii părţii opuse celei atinse, ca urmare a decusaţiei piramidelor.
► neregularitatea ritmului car­diac şi a ritmului respirator dacă este afectat centrul bulbar al ritmi­cităţii sau centrul cardiovascular.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu