marți, 30 iulie 2013

A. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI


I.     Asigurarea unei nevoi corespunzatoare. 

II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a dormi si a se odihni

III.  Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nevoi corespunzatoare.

I.     Asigurarea unei nevoi corespunzatoare.

Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.

I. 1.  Independenta in satisfacerea nevoii

ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, - acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.
Se cunosc doua tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu activitate rapida corticala.

I. 1. 1. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

I. 1. 1. 1. Factori biologici
a)Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza;
o    la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea somnului;
b)Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea si puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
c)Activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
d)Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se tina seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul;
e)Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn.
f)Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare greutate.

I. 1. 1. 2. Factori psihologici
a)      Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;

I. 1. 1. 3. Factori sociologici
a)      Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe somn modificat;
                                           - culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara organismului
b)      Locul de odihna – confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul.

I. 1. 2. Manifestari de independenta

I. 1. 2. 1. Somnul
  • durata - in functie de varsta - nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
§  calitatea -  regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
I. 1. 2. 2. Perioade de repaus
  • pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus;
  • durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului;

I. 1. 2. 3. Perioade de relaxare si timp liber
  • este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale;

I. 1. 2. 4. Modalitati folosite pentru odihna si relaxare
  • din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;
  • cea mai eficienta odihna este cea activa;
I. 1. 3. Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni
  • mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei;
  • observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa;
  • ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
  • il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material documentar
II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a dormi si a se odihni
Daca aceasta nevoie nu este satisfacuta, apar urmatoarele probleme de dependenta:
1.      Insomnie
2.      Hipersomnie
3.      Incomoditate - Disconfort
4.      Oboseala
5.      Dificultate sau incapacitate de a se odihni

II. 1.  SURSE DE DIFICULTATE

II. 1. 1. SURSE DE ORDIN FIZIC
  • Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul
II. 1. 2. SURSE DE ORDIN psihic
  • Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare
II. 1. 3. SURSE DE ORDIN social si lipsa cunoasterii
  • Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
  • Izolarea
II. 2. Insomnia: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

II. 2. 1. Manifestari de dependenta
II. 2. 1. 1. Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
§  insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
§  insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
II. 2. 1. 2. Somn perturbat calitativ
  • insomnii dormitionale- fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de veghe indelungate
  • insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
  • insomnii post-dormitionale- apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
  • falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
§  cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din noucu greutate, eventual isi reia somnul
  • somnambulism- tulburare paroxistica de somn
§  apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat in pat in cautarea somnului

  • pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului , mai frecvent la copii
- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare si pacientul adoarme din nou
§  neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna pac.; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in constiinta pac. contrar vointei sale a unor reprezentari negative, idei, sentimente pe care incearca sa le indeparteze
  • confuzie
§  iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin nelinistedificultatea de a ramane calm ; somn intrerupt, superficial
§  sentiment de depresie – tristete – pac. este convins ca nu a dormit toata noaptea , sunt nesatisfacuti de repausul nocturn
  • diminuarea puterii de concentrare
§  oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somninsuficient si odihna necorespunzatoare, tradusa prin : facies trist, ochi incercanati vorbire lenta tremuraturi ale extremitatilor, adinamie.

II. 2. 2. Interventiile asistentei la pacientul cu insomnie
Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
  • Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii ... minute inainte de culcare
  • Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda
  • Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce din nou
  • Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
  • Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
  • Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
  • Administreaza tratamentul medicamentos
  • Observa efectul acestuia asupra organismului
II. 3. Hipersomnie – Ore excesive de somn.
Prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului

II. 3. 1. Manifestari de dependenta
  • Somn modificat - numarul de ore de somn noaptea : peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei.
- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale
§  Somnolenta (accese de somn diurn) – atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou.
- poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
§  Letargia - hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare(dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala
- poate dura ore, zile, luni, ani
- functiile vitale sunt diminuate
  • Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular.
o  apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate.
o  somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
  • Comportament verbal si nonverbal - lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
  • Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza
§  Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice


II. 3. 2. Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie
Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei
  • identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
  • identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori
  • creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic
  • observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului
  • administreaza tratamentul medicamentos
Pacientul sa fie activ, cooperant
  • identifica care sunt activitatile agreate de pacient
  • elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor organismului
  • observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn
II. 4.  Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica

II. 4. 1. Manifestari de dependenta
§  Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei
  • Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
  • Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
  • Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
§  Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase pentru pacient

II. 4. 2. Interventiile asistentei la pacientul cu disconfort
Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic
  • discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
  • favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si iritabilitatea
  • creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate
  • faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei
  • aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie
  • observa si noteaza schimbarile
II. 5. Oboseala
Oboseala =  senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara

II. 5. 1. Manifestari de dependenta
  • Fata  - palida, exprima tristetea
  • Ochii - incercanati, privirea incetosata
  • Pulsul - rar, lent, slab batut
  • Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
  • Somnul - somnolenta diurna
  • Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
  • Starea psihica - plictiseala, apatie
  • Greutatea corpului - scaderea acesteia
  • Astenie - scaderea fortei
II. 5. 2. Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun in decurs de ……. zile
  • identifica cauza oboselii
  • ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
  • observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
  • stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
  • invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
  • ajuta la aplicarea corecta a acestora
  • observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna, comportamentul pacientului
  • administreaza medicatie indicata de medic
  • observa efectul acesteia
III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nevoi corespunzatoare

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

III. 1. 1. Interviul:
:
III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului - se anunta pacientul

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului
- asistenta se prezinta: nume, functia
- se explica scopul interviului
- se cere acordul pacientului
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

            III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
A . Informatii( date) generale:
            • nume, prenume
            • sex
            • stare civila
            • ocupatie
            • religie
            • surse de sustinere
B. Antecedente medicale personale
• bolile copilariei, vaccinari
            • traumatisme                                    
            • interventii chirurgicale
            • alergii medicamentoase
            • utilizarea tratamentelor empirice
            • factori de risc: - fumat: - de cand?
                                                          - cat ?
                                                           - alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism:            - efectuati o munca sedentara?
                                                           - mergeti pe jos la servici?
                                                           - practicati vreun sport?
                                                           - stati timp indelungat in picioare
                                   - conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
                                    - stres, anxietate
                                   - alimentatia: -obiceiuri alimentare
C.  Antecedente familiale:
• boli cronice
• afectiuni psihice ale membrilor familiei

D. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
  • obisnuinte de somn : - durata in 24h
o   mod de alternare ritm somn-veghe
o   capacitatea de adormire
o   calitatea somnului
o   daca pac. cunoaste necesitatile de somn al organismului
  • manifestari ale tulburarilor de somn
o   teziri frecvente
o   cosmaruri
o   atipiri in timpul zilei
o   oboseala
o   dificultate de concentrare in timpul zilei
o   irascibilitate
o   ochi incercanati
o   tremuraturi ale mainilor
o   scaderea memoriei
  • factori care influenteaza somnul
o   suprasolicitarea senzoriala
o   mediu necunoscut
o   durere
o   efort fizic
o   stres emotional
o   medicamente
  • masuri de ameliorare
o   metode de utilizate : masaj, medicamente, altemetode de relaxare
o   efectul avut
  • Cunostinte despre sanatate
III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului
• “Am sa va mai pun doua intrebari”
• “Vom termina in doua minute”

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului
            • “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
            • “am inteles care va sunt problemele dvs.”
            • “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )
  • Insomnie
  • Hipersomnie
  • Incomoditate - Disconfort
  • Oboseala
  • Dificultate sau incapacitate de a se odihni
III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )
Vezi surse de dificultate

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )
Vezi manifestari de dependenta

III. 2.  EVALUAREA UNEI MISCARI SI POSTURI corespunzatoare

III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire
Enuntul problemei + legat de ... / cauzat de... + cauza / etiologia / sursa de dificultate ± semne

§  Insomnie cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
- dificultate de a adormi
- ore insuficiente de somn
- treziri frecvente
- somn agitat
§   Hipersomnie cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
§  Incomoditate - Disconfort cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
§  Oboseala / Epuizare cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
- descurajare
- agresivitate
- astenie
- apatie
§  Dificultate sau incapacitatea de a se odihni cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
- ore de odihna insuficiente
- nu-si acorda nici  o perioada de odihna
- cantitate necorespunzatoare de somn

III. 3. SATISFACEREA nevoii de a dormi si a se odihni

III. 3. 1. Obiective - trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristice

                  Specificitate ( S )  = cine face actiunea? =  sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)

Performanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.)
                                  - activ :ce face pacientul?
                                  - pasiv :  ce se poate face pentru pacient?
                                  -  ex. :  - d-na / d-l X …
                                             - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora  privind....(atunci cand   pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).
Implicare ( I ) = verb activ
-  cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor

Realism ( R ) = cum?
                                          - in ce masura se poate face actiunea?
-          dpdv al capacitatii persoanei ,
-          dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei
Observabil ( O ) = cand?
-          in ce moment se face actiunea?
-          actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate
Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.

III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

                III. 3. 2. 1. Insomie – sa doarma cate 20-30 min in termen de ......zile
o  sa doarma .....ore neintrerupt in termen de  ...zile
o  sa doarma fara treziri in termen de .....zile
o  sa doarma ......ore in fiecare noapte in termen de .....zile

III. 3. 2. 2 . Oboseala – sa exprime diminuarea oboselii in termen de .....zile
o  sa-i dispara oboseala in termen de ....zile
o  sa desfasoare activitati cotidiene dupa ritmul sau si interesele sale in termen de ....zile

III. 3. 2. 3. Dificultate sau incapacitatea de a se odihni
o  sa-si faca sieste de ....ore pe zi
o  sa aiba activitati de destindere la alegere in termen de ......zile
o  sa- si exprime starea de bine in termen de ........zile



Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu